Dicționar de sinonime
Sinonime scursură
Cuvântul „scursură” are următoarele sinonime:
scursură ( substantiv )
- albie
- blenoragie
- curs
- diaree
- dizenterie
- făgaș
- gonoree
- leucoree
- matcă
- prelingere
- scurgere
- vad
- vărsare
- adunătură
- gloată
- strânsură
- șleahtă
- zbor
- derbedei
- lepădături
- otrepe
- vagabonzi
Sinonime Apropiate
- adunătură - ceată, șleahtă, strânsură, mulțime, gloată
- mâtcă - albie, curs, vad, regină, crăiasă, mamă (albină), cuib, maia, obârșie
- albie - copaie, covată, postavă, troacă, căpistere, matcă, vad, curs
- curs - curent, flux, curgere, albie, matcă, vad, vale, răstimp, interval
- șleahtă - bandă, grup, adunătură
- gloată - mulțime, ceată, buluc, grămadă, pâlc, adunătură, plebe, vulg
- gonoree - blenoragie
- vad - albie, matcă, trecere, pasaj, liman, aflux, cumpărători
- puhoi - torent, șuvoi, râu, revărsare, val
- potop - diluviu, inundație, revărsare, dezastru, catastrofă, prăpăd, urgie, noian, mulțime
- regină - suverană, matcă, damă (șah)
- tacâm - harnașament, echipament, serviciu de masă, cortegiu, gloată
- trâmbă - talaz, val, vârtej, revărsare
- troacă - albie, covată, copaie, jgheab
- turmă - cireadă, ceată, cârd, mulțime, grup, gloată
Dex scursură
- SCURSÚRĂ, scursuri, 1. Apă sau alt lichid (murdar) care se scurge dintr-un loc. 2. Loc pe unde își face drum o apă curgătoare; făgaș. 3. Epitet pentru un om de nimic, decăzut; lepădătură. – Scurge + -ură.
- SCURSÚRĂ, scursuri, 1. Loc pe unde își face drum o apă curgătoare; făgaș, vale; scursoare. albie. De la Sălătruc... o luăm oblu pe cărări de codru și pe scursuri de puhoaie, peste culmea Comarnicului. VLAHUȚĂ, la TDRG. Din Oituz hotarul suie pe zare muntele Runcul-alb pînă în vîrf și de aici trece în muntele Coarnele și coboară pe o scursură de apă. I. IONESCU, P. 13. Așezat-o Costea stîna, Pe movila Cu scursura. TEODORESCU, P. P. 509. 2. Apă sau alt lichid care se scurge dintr-un loc; scursoare. 3. (Cu sens colectiv) Individ aparținînd celei mai rele categorii sociale; om de nimic. Rămas singur la debarcader, Ponici își măsura noii mușterii... Scursura iarmaroacelor! – îi categorisi pentru sine. V. ROM. aprilie 1954, 132.
- SCURSÚRĂ ~i f. Lichid care se scurge. /scurs + suf. ~ură
- scursúră f., pl. ĭ. Apă care s’a scurs. Locu pe unde se scurg apele.
- SCURSÚRĂ s. v. albie, blenoragie, curs, diaree, dizenterie, făgaș, gonoree, leucoree, matcă, prelingere, scurgere, vad, vărsare.
- SCURSÚRĂ s. (depr.) adunătură, gloată, strânsură, șleahtă, (Ban.) zbor. (Nu e decât o ~ de neisprăviți.)
- scursură ALBIE. BLENORAGIE. CURS. DIAREE. DIZENTERIE. FĂGAȘ. GONOREE. LEUCOREE. MATCĂ. PRELINGERE. SCURGERE. VAD. VĂRSARE.