Dicționar de sinonime
Sinonime seducător
Cuvântul „seducător” are următoarele sinonime:
seducător ( adjectiv )
- încântător
- ademenitor
- atrăgător
- nurliu
- apetisant
- lipicios
- amăgitor
- înșelător
- momitor
- balamut
- celuitor
- prilăstitor
- prilesteț
- captivant
- cuceritor
- desfătător
- fascinant
- fermecător
- răpitor
- subjugător
- șarmant
- desfătat
- delicios
- hipnotizant
- savuros
- ispititor
- îmbietor
- tentant
Sinonime Apropiate
- fermecător - încântător, fascinant, seducător, cuceritor, ademenitor, captivant, delicios, frumos, charismatic
- îmbietor - ademenitor, atrăgător, seducător, ispititor, tentant
- ademenitor - atrăgător, tentant, ispititor, seducător, îmbietor
- apetisant - gustos, atrăgător, plăcut, fascinant, fermecător, seducător
- cuceritor - victorios, învingător, biruitor, ocupant, fermecător, încântător, seducător, captivant
- tentant - ispititor, atrăgător, ademenitor
- fascinant - fermecător, încântător, captivant, charismatic
- gustos - delicios, plăcut, atrăgător, apetisant, savuros, suculent, picant
- atrăgător - plăcut, tentant, încântător, agreabil, fermecător
- șarmant - fermecător, încântător, agreabil, charismatic
- îmbătător - încântător, seducător, fermecător
- încântător - minunat, fermecător, admirabil, superb, magnific, strălucit, extraordinar, măreț, fascinant
- magic - vrăjit, fermecat, vrăjitoresc, misterios, ocult, miraculos, fermecător, fascinant, încântător
- adorabil - minunat, fermecător, încântător, fascinant
- amăgitor - înșelător, seducător, iluzoriu, mincinos, himeric
Dex seducător
- SEDUCĂTÓR, -OÁRE, seducători, -oare, , , 1. , și (Persoană) care seduce, incită, captivează prin aspect, prin fel de a fi etc.; (persoană) fermecătoare, încântătoare. 2. Bărbat care abuzează de buna-credință a femeilor, ademenindu-le și seducându-le cu promisiuni înșelătoare; ademenitor, înșelător. – Seduce + -ător.
- SEDUCĂTÓR, -OÁRE, seducători, -oare, , 1. , și (Persoană) care seduce, incită, captivează prin aspect, prin fel de a fi etc., (persoană), fermecătoare, încântătoare. 2. Bărbat care abuzează de buna credință a femeilor, ademenindu-le și seducându-le cu promisiuni înșelătoare; ademenitor, înșelător. – Seduce + -ător.
- SEDUCĂTÓR1, seducători, Bărbat care abuzează de buna-credință a femeilor, ademenindu-le cu promisiuni înșelătoare. Biata mea soră... a căzut pe mîna unui vulgar crai, a unui donjuan fără scrupule, a unui seducător primejdios. SEBASTIAN, T. 360. Îi venea să alerge să-l prindă de piept pe mizerabilul seducător, să-l pălmuiască, să-i desfigureze chipul acela frumos, înșelător, care făcuse atîtea victime nenorocite. BART, E. 217. Urmăream, precum știi, pe soția mea și pe seducătorul ei. SLAVICI, O. I 385.
Antonime seducător
- Seducător ≠ repugnant, repulsiv, respingător, scârbos