Sinonime semănătură

Cuvântul „semănătură” are următoarele sinonime:

Sinonime Apropiate

• înrudire - rudenie, neam, afinitate, analogie, asemănare, concordanță, congruență, potrivire
• afinitate - înrudire, asemănare, analogie, potrivire, congruență
• asemănare - similitudine, analogie, comparare, congruență, concordanță
• potriveală - concordanță, armonizare, congruență, potrivire, acord, corespondență, suprapunere, brodeală, coincidență
• nepotrivire - neconcordanță, antimonie, contradicție, disonanță, dezacord, neasemănare, incongruență
• corespondență - scrisoare, epistolă, poștă, potrivire, armonie, analogie, concordanță, simetrie, coerență
• nimereală - potrivire, potriveală, brodire, coincidență, concordanță, întâmplare, prilej, oportunitate, incidență
• inadvertență - greșeală, eroare, scăpare, nepotrivire, neconcordanță
• incomparabil - extraordinar, unic, nepereche, excepțional, fără asemănare
• coincidență - potrivire, congruență, concordanță, suprapunere
• comparație - alăturare, paralelism, asemănare, confruntare
• concordanță - potrivire, congruență, acord, consonanță, armonie, concordie
• conformitate - potrivire, concordanță, consonanță, congruență
• consonanță - potrivire, armonizare, acord, concordanță, convergență
• disonanță - nepotrivire, neconcordanța

Dex semănătură

• SEMĂNĂTÚRĂ, semănături, 1. Însămânțare. 2. (La ) Plante ieșite din sămânța semănată. 3. Loc, teren însămânțat. – Semăna1 + -ătură.
• SEMĂNĂTÚRĂ, semănături, 1. Însămînțare. 2. (La ) Plante (în special cereale) crescute din semințe puse în pămînt. O liniște mare, o liniște de sărbătoare plutea în tot cuprinsul, dar în liniștea aceea viața tainică a semănăturilor nu înceta nici o clipă. SANDU-ALDEA, D. N. 279. Dacă vrun prăpăd de la niscaiva lighioane, ori de la ciori cădea peste semănăturile megiașilor, ale lui era stinse cu desăvîrșire. ISPIRESCU, L. 206. 3. Loc însămînțat (de obicei împreună cu plantele, mai ales cereale, crescute din sămînța semănată). Am eu semănături? Am eu toate cele trebuincioase pentru casă? CREANGĂ, P. 154. Călătorul respiră mai ușor mergînd prin bogate fînațe și mănoase semănături. NEGRUZZI, S. I 191.
• SEMĂNĂTÚRĂ ~i f. 1) mai ales la pl. Totalitate a plantelor răsărite din sămânța semănată. ~i de primăvară. ~i de toamnă. 2) Teren agricol semănat. /a semăna + suf. ~ătură
• semănătură f. 1. plantă semănată; 2. câmp semănat. .
• semănătură f., pl. ĭ. Loc semănat, cultură: o semănătură de grâu. Modu de a semăna. – in est să-. V. holdă, lan.
• BÚHĂ, buhe, 1. Bufniță. 2. (; în compusele) Buha-semănăturilor = fluture mic de noapte, de culoare cenușie, care dăunează semănăturilor (Agrotis segetum); buha-verzei = fluture nocturn de culoare cenușie, ale cărui larve distrug varza, conopida, sfecla etc. (Mamestra brassicae). – Formație onomatopeică.

Sinonimul cuvântului semănătură

Testează-te!