Dicționar de sinonime
Sinonime serbare
Cuvântul „serbare” are următoarele sinonime:
serbare ( substantiv )
- celebrare
- hram
- oficiere
- săvârșire
- slujire
- slujit
- sărbătorire
- festivitate
- petrecere
Sinonime Apropiate
- festivitate - sărbătorire, sărbătoresc, festival, celebrare, praznic, solemnitate
- perfecțiune - desăvârșire, absolut, impecabilitate
- servitor - slugă, argat, slujitor
- slujnică - servitoare, slugă, slujitoare
- veselie - voioșie, bună dispoziție, animație, jovialitate, haz, chef, petrecere, bairam
- argat - slugă, slujitor
- amuzament - distracție, petrecere, agrement, desfătare
- beție - ebrietate, chercheleală, amețeală, alcoolism, chef, petrecere, încântare, însuflețire, entuziasm
- chef - petrecere, ospăț, zaiafet, benchetuială, dorință, poftă, dispoziție, gust, plac
- deplinătate - desăvârșire, perfecțiune, plenitudine, plinătate, integritate
- distracție - amuzament, divertisment, petrecere, veselie, neatenție, absorbire, absență
- divertisment - distracție, petrecere
- bairam - petrecere, chef, ospăț, veselie (mare)
- carnaval - petrecere
- chermesă - petrecere, bal, serată
Dex serbare
- SERBÁRE, serbări, 1. Faptul de a serba; sărbătorire; manifestare cu caracter solemn organizată cu scopul de a celebra un eveniment important; festivitate, petrecere. 2. (Rar) Sărbătoare (1). – serba.
- SERBÁRE, serbări, 1. Faptul de a serba; sărbătorire; manifestare cu caracter solemn organizată cu scopul de a celebra un eveniment important; festivitate, petrecere. 2. (Rar) Sărbătoare (1). – serba.
- SERBÁRE, serbări, 1. Faptul de a serba; sărbătorire; festivitate, petrecere. Acum trei ori patru ani, meșterul Roman Lupu l-a văzut doar cu ochii lui pe șeful gării, la Iași, luînd parte la serbarea de 1 Mai. GALAN, Z. R. 11. Eram și eu p-acolo de căscam gura pe din afară pe la toate serbările. ISPIRESCU, L. 32. Radul, neclintit în deciziunea sa, ordona să se pregătească serbarea nunții. NEGRUZZI, S. I 107. 2. Sărbătoare. Învingătorul crezu de cuviință a-i eterniza memoria zidind o biserică pe locul bătăliei și înființînd o serbare anuală, rămasă pînă astăzi sub numele de «Moși». HASDEU, I. V. 169. ◊ (Poetic) Se apropie cea mai dulce și mai poetică serbare a primăverii: înflorirea livezilor. SADOVEANU, O. VI 400.
- SERBÁRE ~ări f. 1) v. A SERBA. 2) Solemnitate organizată cu ocazia unui eveniment; festivitate. ~ școlară. /v. a serba
- serbare f. acțiunea de a serba și sărbătoarea însăș.
- SERBÁ, serbez, I. A sărbători (un fapt important, un eveniment memorabil etc.); a omagia, a cinsti, a lăuda. ♦ A ține sărbătoare; a nu lucra, a prăznui. – servare.