Dicționar de sinonime
Sinonime sforțare
Cuvântul „sforțare” are următoarele sinonime:
sforțare ( substantiv )
- opinteală
- strădanie
- efort
- încercare
- osteneală
- silință
- străduință
- perseverență
- icnire
- opintire
- opintitură
- caznă
- chin
- forțare
- muncă
- trudă
- zbatere
- travaliu
- străduială
- străduire
- canoneală
- ștrapaț
- morânceală
- zoală
- căznire
- nevoință
- ostenință
- sforță
- strădănuință
- strădănuire
- asiduitate
- insistență
- râvnă
- sârguință
- stăruință
- zel
- încordare
Sinonime Apropiate
- strădanie - efort, străduință, sforțare, silință, zbatere, trudă, osteneală, travaliu
- încercare - verificare, probă, experimentare, tentativă, efort, strădanie, silință, sforțare, greutate
- opinteală - efort, sforțare, opintire, încordare
- stăruință - insistență, perseverență, persistență, tenacitate, neclintire, fermitate, statornicie, străduință, silință
- străduință - efort, strădanie, osteneală, travaliu
- zel - râvnă, ardoare, hărnicie, stăruință, sârguință, strădanie, silință
- caznă - chin, suferință, canon, durere, tortură, supliciu, efort, trudă, stăruință
- salahorie - trudă, corvoadă muncă, efort, chin
- travaliu - muncă, efort, activitate, strădanie
- trudă - strădanie, efort, osteneală, oboseală, salahorie
- hărnicie - sârguință, râvnă, zel, vrednicie, silință, asiduitate, diligență, destoinicie
- canoneală - chin, efort, strădanie, tortură
- oboseală - osteneală, trudă, chin, istovire, slăbire
- asiduitate - stăruință, perseverență, statornicie
- povară - sarcină, greutate, încărcătură, pondere, chin, trudă, suferință, apăsare
Dex sforțare
- SFORȚÁRE, sforțări, Acțiunea de a se sforța și rezultatul ei; opintire, efort, strădanie. – sforța.
- SFORȚÁRE, sforțări, Faptul de a se sforța; opintire, efort. Obosit de sforțarea ce făcuse, s-a oprit. SADOVEANU, N. F. 146. În curînd conteniră și noii sosiți, împreună cu lăutarii, osteniți de sforțări. REBREANU, I. 33. Bătrînul făcu o sforțare extremă, ridicîndu-și tremurător cealaltă mînă. BART, E. 351.
- SFORȚÁRE Acțiunea de a se sforța și rezultatul ei; opintire, efort. .
- sforțare f. opintire.
- *sforțáre f., pl. ărĭ. Silință, opintire: cu toate sforfările, n’a reușit. Barb. Efort.
- SFORȚÁ, sforțez, I. A face, a depune un efort fizic sau intelectual; a se opinti, a se sili, a se strădui. – s- + forța. sforzare.
- SFORȚÁ, sforțez, I. A face, a depune un efort fizic sau intelectual; a se opinti, a se sili, a se strădui. – s- + forța. sforzare.
- SFORȚÁ, sforțez, I. A face un efort (fizic sau intelectual); a se opinti, a se sili. forța. Se sforța să nu-și arate nemulțumirea. REBREANU, R. I 257.
- SFORȚÁ I. A se sili din răsputeri; a se opinti, a se strădui. .
- SFORȚÁ a se sili din răsputeri; a se opinti, a se strădui. (< it. sforzare)