Dicționar de sinonime

Sinonime sforțare

Cuvântul „sforțare” are următoarele sinonime:

sforțare ( substantiv )
  • opinteală
  • strădanie
  • efort
  • încercare
  • osteneală
  • silință
  • străduință
  • perseverență
  • icnire
  • opintire
  • opintitură
  • caznă
  • chin
  • forțare
  • muncă
  • trudă
  • zbatere
  • travaliu
  • străduială
  • străduire
  • canoneală
  • ștrapaț
  • morânceală
  • zoală
  • căznire
  • nevoință
  • ostenință
  • sforță
  • strădănuință
  • strădănuire
  • asiduitate
  • insistență
  • râvnă
  • sârguință
  • stăruință
  • zel
  • încordare


Sinonime Apropiate

  • strădanie - efort, străduință, sforțare, silință, zbatere, trudă, osteneală, travaliu
  • încercare - verificare, probă, experimentare, tentativă, efort, strădanie, silință, sforțare, greutate
  • opinteală - efort, sforțare, opintire, încordare
  • stăruință - insistență, perseverență, persistență, tenacitate, neclintire, fermitate, statornicie, străduință, silință
  • străduință - efort, strădanie, osteneală, travaliu
  • zel - râvnă, ardoare, hărnicie, stăruință, sârguință, strădanie, silință
  • caznă - chin, suferință, canon, durere, tortură, supliciu, efort, trudă, stăruință
  • salahorie - trudă, corvoadă muncă, efort, chin
  • travaliu - muncă, efort, activitate, strădanie
  • trudă - strădanie, efort, osteneală, oboseală, salahorie
  • hărnicie - sârguință, râvnă, zel, vrednicie, silință, asiduitate, diligență, destoinicie
  • canoneală - chin, efort, strădanie, tortură
  • oboseală - osteneală, trudă, chin, istovire, slăbire
  • asiduitate - stăruință, perseverență, statornicie
  • povară - sarcină, greutate, încărcătură, pondere, chin, trudă, suferință, apăsare

Dex sforțare

  • SFORȚÁRE, sforțări, Acțiunea de a se sforța și rezultatul ei; opintire, efort, strădanie. – sforța.
  • SFORȚÁRE, sforțări, Faptul de a se sforța; opintire, efort. Obosit de sforțarea ce făcuse, s-a oprit. SADOVEANU, N. F. 146. În curînd conteniră și noii sosiți, împreună cu lăutarii, osteniți de sforțări. REBREANU, I. 33. Bătrînul făcu o sforțare extremă, ridicîndu-și tremurător cealaltă mînă. BART, E. 351.
  • SFORȚÁRE Acțiunea de a se sforța și rezultatul ei; opintire, efort. .
  • sforțare f. opintire.
  • *sforțáre f., pl. ărĭ. Silință, opintire: cu toate sforfările, n’a reușit. Barb. Efort.
  • SFORȚÁ, sforțez, I. A face, a depune un efort fizic sau intelectual; a se opinti, a se sili, a se strădui. – s- + forța. sforzare.
  • SFORȚÁ, sforțez, I. A face, a depune un efort fizic sau intelectual; a se opinti, a se sili, a se strădui. – s- + forța. sforzare.
  • SFORȚÁ, sforțez, I. A face un efort (fizic sau intelectual); a se opinti, a se sili. forța. Se sforța să nu-și arate nemulțumirea. REBREANU, R. I 257.
  • SFORȚÁ I. A se sili din răsputeri; a se opinti, a se strădui. .
  • SFORȚÁ a se sili din răsputeri; a se opinti, a se strădui. (< it. sforzare)


Sinonimul cuvântului sforțare

Sinonimul cuvântului sforțare


Testează-te!