Dicționar de sinonime
Sinonime străduință
Cuvântul „străduință” are următoarele sinonime:
străduință ( substantiv )
- efort
- strădanie
- osteneală
- travaliu
Alte sinonime:
- încercare
- sforțare
- silință
- perseverență
- hărnicie
- ardoare
- râvnă
- sârguință
- zel
- nepreget
- nepregetare
- osârdie
- osârdnicie
- osârduire
- osârduitură
- protimie
- caznă
- chin
- forțare
- muncă
- trudă
- zbatere
- străduială
- străduire
- canoneală
- ștrapaț
- morânceală
- zoală
- căznire
- nevoință
- ostenință
- sforță
- strădănuință
- strădănuire
- asiduitate
- insistență
- stăruință
- vrednicie
- sârg
- activitate
- diligență
Sinonime Apropiate
- strădanie - efort, străduință, sforțare, silință, zbatere, trudă, osteneală, travaliu
- travaliu - muncă, efort, activitate, strădanie
- trudă - strădanie, efort, osteneală, oboseală, salahorie
- încercare - verificare, probă, experimentare, tentativă, efort, strădanie, silință, sforțare, greutate
- canoneală - chin, efort, strădanie, tortură
- salahorie - trudă, corvoadă muncă, efort, chin
- stăruință - insistență, perseverență, persistență, tenacitate, neclintire, fermitate, statornicie, străduință, silință
- zel - râvnă, ardoare, hărnicie, stăruință, sârguință, strădanie, silință
- oboseală - osteneală, trudă, chin, istovire, slăbire
- opinteală - efort, sforțare, opintire, încordare
- opinti - a se încorda, a se sforța, a se forța, a face efort
- caznă - chin, suferință, canon, durere, tortură, supliciu, efort, trudă, stăruință
- diligență - poștalion, sârguință, osteneală, hărnicie, zel
- lucru - muncă, faptă, treabă, acțiune, travaliu, fapt, problemă, fenomen, chestiune
- greutate - povară, sarcină, încărcătură, pondere, dificultate, piedică, opreliște, impas, neajuns
Dex străduință
- STRĂDUÍNȚĂ, străduințe, Strădanie. – Strădui + -ință.
- STRĂDUÍNȚĂ, străduințe, (Rar) Strădanie. – Strădui + -ință.
- STRĂDUÍNȚĂ, străduințe, Strădanie. Se simțea obosit, greu, trebuia să-și ridice fiecare picior cu străduință ca să facă un pas. DUMITRIU, N. 151. Și-și sublinia străduințele cu cîte-un suspin însoțit de întoarcerea ochilor pe dos. REBREANU, R. I 219. – și: străduinți (SADOVEANU, E. 61).
- STRĂDUÍNȚĂ ~e f. Efort (fizic sau intelectual) depus în realizarea unui lucru sau în atingerea unui scop; silință; sârguință; asiduitate. /a (se) strădui + suf. ~ință
- străduință f. Opintire, sârguință.
- străduĭálă și strădănuĭálă f., pl. ĭelĭ, și străduínță și strădănuínță f., pl. e (d. a se strădui). Rar. Strădanie.
- STRĂDUÍNȚĂ s. 1. v. strădanie. 2. efort, încercare, osteneală, sforțare, silință, strădanie. (Toate ~ele lui au fost zadarnice.) 3. v. perseverență. 4. v. hărnicie. 5. ardoare, râvnă, sârguință, zel, (înv.) nepreget, nepregetare, osârdie, osârdnicie, osârduire, osârduitură, protimie. (~ lui era demnă de lăudat.)
Sinonimul cuvântului străduință