Dicționar de sinonime
Sinonime sfrijit
Cuvântul „sfrijit” are următoarele sinonime:
sfrijit ( adjectiv )
- chircit
- degenerat
- închircit
- nedezvoltat
- pipernicit
- pirpiriu
- pricăjit
- prizărit
- nevoiaș
- slab
- sterp
- scăzut
- izinit
- obidnic
- pimnicit
- pizghirit
- răit
- șiștav
- miciculat
- prilestit
- târcav
- costeliv
- jigărit
- prăpădit
- răpciugos
- slăbănog
- uscat
- uscățiv
- uscăcios
- mârșav
- rău
- sec
- secățiu
- secățiv
- ogârjit
- pogârjit
- debil
- delicat
- firav
- fragil
- gingaș
- plăpând
- slăbuț
- șubred
- pițigăiat
- ticălos
- gubav
- morânglav
- sighinaș
- scheletic
- zălezit
- sfoiegit
Sinonime Apropiate
- debil - plăpând, delicat, firav, fragil, șubred, slab, fără putere
- pirpiriu - mic, pipernicit, mărunt, slăbuț, sfrijit
- prizărit - debil, slab, pipernicit, prăpădit
- slab - debil, vlăguit, costeliv, jigărit, supt, sfrijit, pierit, fricos, ezitant
- firav - delicat, debil, slăbuț
- fragil - plăpând, firav, slab, sensibil, delicat, friabil
- gingaș - delicat, fin, grațios, fragil, suav, firav, plăpând, sensibil, dificil
- scheletic - vlăguit, slab, uscat, prăpădit
- becisnic - slab, debil, pirpiriu, ticălos, infam, josnic, mizerabil
- pipernicit - pirpiriu, mărunt, nedezvoltat
- slăbănog - slab, debil, vlăguit, neputincios, infirm, olog
- fraged - crud, proaspăt, delicat, fin, gingaș, tânăr, plăpând
- mișel - ticălos, netrebnic, mizerabil, păcătos, mârșav, infam, josnic, sărman, nevoiaș
- anemic - slab, firav, slăbit, epuizat, nerezistent, slăbănog
- bolnăvicios - debil, firav, șubred, maladiv
Dex sfrijit
- SFRIJÍT, -Ă, sfrijiți, -te, (Adesea substantivat) Slab, jigărit, pipernicit. – sfriji.
- SFRIJÍT, -Ă, sfrijiți, -te, Slab, slăbănog, pipernicit; jigărit. Un mînz sfrijit pășea împreună cu caii. DUMITRIU, V. L. 126. În locul unor oameni turnați dintr-o bucată pe calupuri gigantice, a răsărit o lume sfrijită de oameni mărunți. HOGAȘ, H. 46. Pesemne că și straiele acestea pocite fac să arăți așa de sfrijit și închircit. CREANGĂ, P. 148. ◊ (Substantivat) Se frecă la ochi, se mai uită o dată, și ce să vază? O sfrijită de lighioaie... de seamăn pe lume nu mai avea. ISPIRESCU, L. 206. (Ca termen de ocară) Drege tu pe cine-ai mai dres, sfrijitule. ALECSANDRI, T. 399. – Variantă: sfrejít, -ă (CARAGIALE, la CADE)
- sfrijit a. slab și pipernicit; cu chipul sfrijit ca o iazmă. ISP. .
- SFRIJÍ, sfrijesc, IV. A-și pierde vlaga; a deveni zbârcit, uscat; a slăbi, a se usca, a se jigări. –
- SFRIJÍ, sfrijesc, IV. A slăbi, a deveni zbîrcit, uscat; a se jigări. Martorii lui să se sfrijească, La judecători în divan să se risipească. MAT. FOLK. 666.
- A SE SFRIJÍ mă ~ésc intranz. 1) (despre plante) A-și pierde vlaga, zbârcindu-se. 2) (despre ființe) A slăbi foarte tare; a se jigări. /Orig. nec.
- sfrejésc și sfri- v. tr. (d. vrej saŭ vsl. sŭvrezitĭ). Iron. Daŭ un aspect bolnăvicĭos orĭ bătrîncios: sărăcia l-a sfrijit. V. refl. Odîrnesc, mă urîțesc de boală, de bătrîneță. Adj. și s. Un sfrijit! V. decrepit.
- sfrijit.
Antonime sfrijit
- Sfrijit ≠ zdravăn, grăsan