Sinonime străduire

Cuvântul „străduire” are următoarele sinonime:

Sinonime Apropiate

• strădanie - efort, străduință, sforțare, silință, zbatere, trudă, osteneală, travaliu
• încercare - verificare, probă, experimentare, tentativă, efort, strădanie, silință, sforțare, greutate
• salahorie - trudă, corvoadă muncă, efort, chin
• străduință - efort, strădanie, osteneală, travaliu
• trudă - strădanie, efort, osteneală, oboseală, salahorie
• caznă - chin, suferință, canon, durere, tortură, supliciu, efort, trudă, stăruință
• travaliu - muncă, efort, activitate, strădanie
• oboseală - osteneală, trudă, chin, istovire, slăbire
• opinteală - efort, sforțare, opintire, încordare
• canoneală - chin, efort, strădanie, tortură
• povară - sarcină, greutate, încărcătură, pondere, chin, trudă, suferință, apăsare
• stăruință - insistență, perseverență, persistență, tenacitate, neclintire, fermitate, statornicie, străduință, silință
• tortură - caznă, chinuire, supliciu, suferință, calvar, canon, schingiuire
• zel - râvnă, ardoare, hărnicie, stăruință, sârguință, strădanie, silință
• martiraj - mucenicie, supliciu, tortură, chin, caznă, martiriu, suferință

Dex străduire

• STRĂDUÍRE, străduiri, (Rar) Acțiunea de a se strădui și rezultatul ei. – strădui.
• STRĂDUÍRE, străduiri, Faptul de a se strădui; strădanie.
• STRĂDUÍ, străduiesc, IV. A depune multe eforturi ca să realizeze ceva; a se sili, a se căzni. – Din stradati.
• STRĂDUÍ, străduiesc, IV. A-și da toată silința sau osteneala, a stărui cu tot zelul, a se sili. Cît a fost vorba de cumpărat cinstit, cum știa că se cuvine, s-a străduit, a alergat, s-a luptat în toate felurile. REBREANU, R. II 69. Eu încă am fost calic... dar m-am străduit și nu m-am lăsat pînă am căpătat din ce să trăiesc. RETEGANUL, P. I 79. Blestemul o să izbească pe nepoata lui Moțoc, Care din cupa măririi s-a străduit să te-mbete. HASDEU, R. V. 157. Străduiește-te, bărbate, Ș-adună multe bucate, Că și eu m-oi strădui Pînă ce le-oi risipi. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 454.
• A SE STRĂDUÍ mă ~iésc intranz. A depune multă silință sau osteneală. /<sl. stradati
• străduì v. a-și da silință mare, a se sârgui mult. .
• străduĭésc (mă) v. refl. (vsl. stradavati, stradati, a suferi, a se chinui). Rar. Mă chinuĭesc, mă căznesc, mă sforțez: m’am străduit mult pîn’am reușit. – Și strădănuĭésc (d. strădănie). V. mocoșesc.
• strădui ( 1 străduiesc, străduiască)
• străduesc, -uiască 3 , -uiam 1
• STRĂDUÍRE s. v. caznă, chin, efort, forțare, muncă, osteneală, sforțare, silință, strădanie, străduință, trudă, zbatere.

Sinonimul cuvântului străduire

Testează-te!