Dicționar de sinonime
Sinonime străfulgera
Cuvântul „străfulgera” are următoarele sinonime:
străfulgera ( verb )
- a sclipi
- a luci
- a străluci
Alte sinonime:
- sclipi
- a clipi
- a licări
- a scăpăra
- a scânteia
- a fulgera
Sinonime Apropiate
- sclipi - a străluci, a scânteia, a luci, a scăpăra, a străfulgera
- scintilație - scânteiere, strălucire, sclipire
- sticli - a străluci, a luci, a sclipi, a scânteia, a scăpăra
- străluci - a luci, a scânteia, a lumina, a sclipi, a se distinge, a se impune, a excela
- strălucire - scânteiere, sclipire, luminăție, fast, splendoare, glorie
- strălucit - sclipitor, strălucitor, fastuos, splendid, faimos, celebru, glorios, reputat, falnic
- fastuos - grandios, măreț, impunător, luxos, pompos, strălucitor, sclipitor, splendid
- fosforescent - luminos, strălucitor, luminiscent, sclipitor, fosforic
- fulgera - a sclipi, a străluci, a scânteia, a luci, a izbi, a lovi, a săgeta
- lumina - a străluci, a radia, a lud, a iradia, a scânteia, a sclipi, a se însenina, a se limpezi, a se răzbuna
- lumină - strălucire, sclipire, lucoare, lumânare, sfeșnic, opaiț, învățătură, educație, instrucție
- perdaf - luciu, lustru, strălucire, săpuneală, dojana, mustrare, critică
- prestigiu - considerație, faimă, autoritate, vază, reputație, strălucire
- sclipitor - lucitor, scânteietor, scăpărător, deștept, subtil, iscusit, remarcabil
- spectaculos - grandios, fastuos, strălucit, impresionant
Dex străfulgera
- STRĂFULGERÁ, 3 străfulgeră, I. 1. A luci, a sclipi (ca un fulger). 2. (Despre un gând, o idee) A-i veni cuiva pe neașteptate sau a-i trece deodată (ca un fulger) prin minte. 3. A lovi pe cineva sau ceva pe neașteptate. 4. A străbate cu mare iuțeală. – stră- + fulgera.
- STRĂFULGERÁ, 3 străfúlgeră, I. 1. A luci, a sclipi (ca un fulger). 2. (Despre un gând, o idee) A-i veni cuiva pe neașteptate sau a-i trece deodată (ca un fulger) prin minte. 3. A lovi pe cineva sau ceva pe neașteptate. 4. A străbate cu mare iuțeală. – Stră- + fulgera.
- STRĂFULGERÁ, străfúlger, I. 1. A luci, a sclipi; a fulgera. ♦ A lovi (ca trăsnetul). Ca purtați de vijelie, Val-vîrtej aleargă norii, Și din bolțile tăriei Cad străfulgerați prigorii. IOSIF, V. 87. 2. (Despre gînduri, idei) A trece repede prin minte. Străfulgeră din stele Senina inspirare. MACEDONSKI, O. II 226. 3. A străbate cu iuțeală mare. Trompet, sună!... În secunda următoare văzduhul fu străfulgerat de sunetul arămiu al trîmbiței. REBREANU, R. II 254.
- A STRĂFULGERÁ străfúlgeră 1. tranz. 1) A străbate repede și pe neașteptate (ca fulgerul). Pasărea străfulgeră văzduhul. 2) (gânduri, idei etc.) A trece repede prin minte. L-a ~at un gând. 2. intranz. (despre lumini) A luci ca un fulger; a scăpăra. /stră- + a fulgera
- străfulgerà v. a arunca fulgere.
- străfúlger a -á v. tr. și intr. Lit. Fulger tare.
- STRĂFULGERÁ vb. v. sclipi.
- STRĂFULGERA a clipi, a licări, a luci, a scăpăra, a scînteia, a sclipi. (Luminițe ~ în noapte.)