Dicționar de sinonime

Sinonime subaltern

Cuvântul „subaltern” are următoarele sinonime:

subaltern ( adjectiv )
  • subordonat
  • dependent
  • inferior
Alte sinonime:
  • adiunct
  • jos
  • mediocru
  • negradat
  • secundar
  • servil
  • supus
subaltern ( substantiv )
  • inferior
  • subordonat
  • adjunct
  • executant
  • lampist
  • sclav
  • secund
  • serv
  • servitor
  • vasal


Sinonime Apropiate

  • subordonat - subaltern, dependent, condiționat
  • inferior - ordinar, mediocru, slab, mic, neglijabil, subaltern, subordonat
  • sclav - rob, subjugat, captiv, asuprit, subordonat
  • secund - adjunct, vice, secundar, de al doilea rang
  • servitute - aservire, subjugare, robie, dependență
  • slugă - servitor, rândaș, argat
  • valet - fecior, lacheu, servitor, fante, cavaler
  • vasal - dependent, supus, tributar
  • adjunct - auxiliar, ajutător, secundar, secund
  • păstra - a conserva, a reține, a cruța, a menaja, a dura, a dăinui, a se menține, a persista, a exista
  • percepe - a simți, a sesiza, a înțelege, a observa, a distinge, a remarca, a încasa, a strânge, a aduna (impozite)
  • periferic - marginal, izolat, secundar
  • prevenitor - amabil, atent, curtenitor, politicos, serviabil
  • remarca - a observa, a distinge, a băga de seamă, a constata, a se evidenția, a se deosebi, a se singulariza 3: a spune, a zice, a susține
  • sclavie - sclavaj, robie

Dex subaltern

  • SUBALTÉRN, -Ă, subalterni, -e, , și (Persoană) care este subordonată altei persoane (într-o slujbă, într-o muncă), care lucrează sub ordinele altuia mai mare în grad. – Din subalterne.
  • SUBALTÉRN, -Ă, subalterni, -e, Care lucrează sub ordinele altuia mai mare în grad; care este subordonat altuia. Se prea poate să fi fost și loviți de elemente subalterne, care vor da socoteală de fapta lor. PAS, Z. IV 117. Comandantul batalionului, căpitanii și ofițerii subalterni. MIRONESCU, S. A. 23. Mi se pare că acest impiegat subaltern nu ne dă respectul cuvenit. ALECSANDRI, T. 1733. Am tot dreptul să protestez în contra unui asemene act arbitrariu al autorităților subalterne... cari, după ce au pus mîna pe mine, și-au apropriat totodată și valiza mea. RUSSO, S. 201. ◊ (Substantivat) La rîndu-i însă, aplica același postulat al autorității în propria familie și față de subalterni. CĂLINESCU, E. 22. Șeful, domnul Struțescu, n-avea cultură, dar era om deștept și ținea mai presus de toate la iubirea subalternilor. BASSARABESCU, S. 40.
  • SUBALTÉRN, -Ă , și (Cel) care este subordonat altuia mai mare în grad. .
  • SUBALTÉRN, -Ă , (cel) care este subordonat altuia mai mare în grad. (< fr. subalterne, lat. subalternus)
  • SUBALTÉRN ~ă (~i, ~e) și substantival Care se subordonează unui șef; aflat în subordinile altuia, superior în grad. /<fr. subalterne
  • subaltern a. și m. care este sub dependența altuia.


Antonime subaltern

  • Subaltern ≠ șef


Sinonimul cuvântului subaltern

Sinonimul cuvântului subaltern


Testează-te!