Dicționar de sinonime
Sinonime surmenare
Cuvântul „surmenare” are următoarele sinonime:
surmenare ( substantiv )
- extenuare
- epuizare
- istoveală
- istovire
- secătuire
- sfârșeală
- slăbiciune
- sleire
- surmenaj
- vlăguire
- slăbie
- marasm
- obosire
Sinonime Apropiate
- marasm - istovire, epuizare, descurajare, extenuare, sfârșeală
- slăbiciune - sfârșeală, extenuare, epuizare, vlăguială, debilitate, scădere, lipsă, carență, defect
- istovire - epuizare, vlăguire, extenuare
- sfârșeală - oboseală, epuizare, extenuare, leșin
- inaniție - înfometare, sfârșeală, istovire
- uzură - degradare, eroziune, deteriorare, epuizare, oboseală, slăbire
- meteahnă - cusur, neajuns, defect, lipsă, slăbiciune, lacună, scădere, viciu, patimă
- neputință - incapacitate, paralizie, imposibilitate, slăbiciune, suferință, boală, nevolnicie
- oboseală - osteneală, trudă, chin, istovire, slăbire
- leșin - sfârșeală, amețeală, sincopă, inconștiență
- cusur - defect, deficiență, imperfecțiune, insuficiență, lipsă, lacună, meteahnă, neajuns, scădere
Dex surmenare
- SURMENÁRE, surmenări, Surmenaj. – surmena.
- SURMENÁRE, surmenări, Faptul de a se surmena; istovire, extenuare, surmenaj. Supraîncărcarea sau surmenarea sistemului nervos, în special a scoarței emisferelor cerebrale, duce la tulburarea activității organismului, la îmbătrînirea prematură. SCÎNTEIA, 1953, 2809.
- SURMENÁRE Acțiunea de a (se) surmena și rezultatul ei; istovire, extenuare; surmenaj. .
- SURMENÁ, surmenez, I. (Despre oameni) A se obosi peste măsură, a se extenua (în urma unui prelungit efort fizic sau intelectual); a se istovi. ◊ Munca prelungită îl surmenează. – Din surmener.
- SURMENÁ, surmenez, I. (Despre oameni și despre organe ale corpului) A se obosi peste măsură, a se extenua (în urma unui prelungit efort fizic sau intelectual). Dacă în sarcina inimii cade o muncă nemăsurată, atunci inima se surmenează repede, contracțiile... devin mult mai slabe. ANATOMIA 64. Îngrozitor te-a surmenat noaptea asta, Marine, parc-ai îmbătrînit subit. BARANGA, I. 187. ◊ Cred că ți-am mai spus; eu aici nu am nici o curiozitate. – Știu... te-ar surmena. Întocmai. M-ar surmena. SEBASTIAN, T. 97.
- SURMENÁ I. , A (se) obosi peste măsură, până la istovire; a (se) istovi, a (se) extenua. .
- SURMENÁ , tr. a (se) obosi peste măsură, până la istovire; a (se) extenua. (< fr. surmener)
- A SURMENÁ ~éz tranz. A face să se surmeneze. /<fr. surmener