Dicționar de sinonime
Sinonime tradițional
Cuvântul „tradițional” are următoarele sinonime:
tradițional ( adjectiv )
- îndătinat
- consacrat
- obișnuit
- bătrânesc
- conservat
Alte sinonime:
- patriarhal
- vechi
- consfințit
- sacramental
- clasic
- curent
- frecvent
- uzual
Sinonime Apropiate
- îndătinat - obișnuit, tradițional
- conservatorism - tradiționalism
- bătrânesc - (stră)vechi, patriarhal, tradițional, învechit
- obișnuit - firesc, normal, comun, curent, ordinar, uzual, tradițional
- tradiționalist - conservator, fidel, atașat tradiției
- prozaic - banal, obișnuit, comun, de rând, șters
- sacramental - sacru, sfințit, consacrat, inviolabil
- uzual - obișnuit, curent, frecvent
- zilnic - cotidian, mereu, curent, obișnuit
- faimos - vestit, celebru, reputat, prestigios, consacrat, glorios
- familiar - apropiat, atașat, accesibil, afectuos, cordial, sociabil, prietenos, obișnuit, uzual
- familiarizat - deprins, obișnuit, acomodat, aclimatizat
- fantasmagoric - extravagant, ciudat, bizar, scrântit, neobișnuit, fantast
- fantastic - închipuit, ireal, imaginar, bizar, ciudat, straniu, fabulos, neobișnuit, fenomenal
- feudalism - înapoiere, conservatorism, medievalism
Dex tradițional
- tradițional, ~ă 1 Care s-a păstrat prin tradiție (1). 2 Care ține de tradiție (4). 3 Întemeiat pe tradiție (2). 4 Potrivit unei tradiții (4). 5 ( cântece, dansuri ) Care este legat de anumite obiceiuri, ritualuri, evenimente folcloric, popular. 6 (Rar) Tradiționalist (2). 7 Obișnuit.
- TRADIȚIONÁL, -Ă, tradiționali, -e, Care s-a păstrat prin tradiție, care ține de tradiție, întemeiat pe tradiție. – Din traditionnel.
- TRADIȚIONÁL, -Ă, tradiționali, -e, Care s-a păstrat prin tradiție, care ține de tradiție sau este conform unei tradiții; dintotdeauna; obișnuit. Sfetnicul îi aduce drept mîngîiere... acea filozofie tradițională. GHEREA, ST. CR. III 332. Fiecare moment al dramei cinegetice avea cînticul său consacrat și tradițional. ODOBESCU, S. III 96.
- TRADIȚIONÁL, -Ă Păstrat, transmis prin tradiție; care ține de tradiție; obișnuit. .
- TRADIȚIONÁL, -Ă păstrat prin tradiție; care ține de tradiție. (< fr. traditionnel)
- TRADIȚIONÁL ~ă (~i, ~e) 1) Care ține de tradiții; propriu tradițiilor. 2) Care este transmis prin tradiție; bazat pe tradiții. /<fr. traditionnel
- tradițional a. fundat pe tradițiune: legi, opiniuni tradiționale.
- *tradiționál, -ă adj. (d. tradițiune; fr. traditionnel). Întemeĭat pe tradițiune: obiceĭurĭ tradiționale. Adv. În mod tradițional.
- TRADIȚIONÁL adj. 1. v. bătrânesc. 2. v. consacrat. 3. v. obișnuit.
Antonime tradițional
- Tradițional ≠ netradițional