Dicționar de sinonime
Sinonime îndătinat
Cuvântul „îndătinat” are următoarele sinonime:
îndătinat ( adjectiv )
- obișnuit
- tradițional
Alte sinonime:
- statornicit
- înrădăcinat
Sinonime Apropiate
- tradițional - îndătinat, consacrat, obișnuit, bătrânesc, conservat
- obișnuit - firesc, normal, comun, curent, ordinar, uzual, tradițional
- prozaic - banal, obișnuit, comun, de rând, șters
- uzual - obișnuit, curent, frecvent
- zilnic - cotidian, mereu, curent, obișnuit
- familiar - apropiat, atașat, accesibil, afectuos, cordial, sociabil, prietenos, obișnuit, uzual
- familiarizat - deprins, obișnuit, acomodat, aclimatizat
- fantasmagoric - extravagant, ciudat, bizar, scrântit, neobișnuit, fantast
- fantastic - închipuit, ireal, imaginar, bizar, ciudat, straniu, fabulos, neobișnuit, fenomenal
- firesc - natural, normal, simplu, obișnuit, degajat, spontan, dezinvolt, necăutat
- frecvent - des, repetat, obișnuit, uzual, curent, răspândit
- insolit - neobișnuit, neuzitat, nepotrivit, ciudat, bizar
- îndeobște - obișnuit, de obicei, în genere
- nespus - negrăit, inexplicabil, indescriptibil, minunat, colosal, imens, extraordinar, neobișnuit, miraculos
- oarecare - careva, cineva, oareșcare, vreun, anumit, obișnuit
Dex îndătinat
- îndătinat, ~ă 1 Deprins, obișnuit cu ceva. 2 Care a devenit o datină. 5 A fi ~ să (sau ca) A fi obiceiul să...
- ÎNDĂTINÁT, -Ă, îndătinați, -te, Care a devenit o datină; înrădăcinat. ♦ (Despre oameni) Deprins, obișnuit (cu ceva). – îndătina.
- ÎNDĂTINÁT, -Ă, îndătinați, -te, (Despre persoane) Deprins, dedat, obișnuit (cu ceva). ♦ (Despre obiceiuri, acțiuni) Care a devenit o datină, s-a înrădăcinat, este comun, obișnuit. (Atestat în forma îndatinat) Cu-ai săi sfetnici de la curte craiul s-a pornit odată, Ca să facă p-o cîmpie o plimbare-ndatinată. COȘBUC, P. II 125. O imitațiune... a jocurilor îndatinate la elinii antici. ODOBESCU, S. I 479. – Variantă: îndatinát, -ă
- îndatina îndătina
- îndatinat, ~ă îndătinat
- îndătina 1 (Rar) A avea obiceiul de a... 2 (Rar) A se obișnui cu ceva. 3-4 (A fi sau) a deveni o datină.
- ÎNDATINÁ I îndătina.
- ÎNDATINÁT, -Ă îndătinat.
- ÎNDĂTINÁ, îndătinez, I. A se obișnui (cu) ceva. ♦ A avea obiceiul să..., a obișnui. – În + datină.
- ÎNDĂTINÁ, îndătinez, I. (Rar) A se obișnui (cu) ceva. ♦ A avea obiceiul să..., a obișnui. – În + datină.
Sinonimul cuvântului îndătinat