Sinonime urmărire

Cuvântul „urmărire” are următoarele sinonime:

Sinonime Apropiate

• goană - fugă, alergare, cursă, viteză, hăituială, stârnire, haită, împreunare, montă
• hăituială - fugărire, goană, stârnire, gonire, alungare
• iureș - asalt, năvală, atac, goană, fugă, alergare
• alergătură - goană, fugă, alergare, cursă, umblătură
• fugă - goană, alergare, repezeală, evadare, scăpare, dezertare, refugiu, exil, pribegie
• cenzură - control, verificare, supraveghere
• galop - fugă, goană, alergătură
• inspecta - a controla, a verifica, a examina, a revizui
• inspecție - control, verificare, revizie, examinare, confruntare
• circulație - umblet, mișcare, deplasare, răspândire, uz, difuzare
• comanda - a ordona, a porunci, a dispune, a rândui, a conduce, a povățui, a îndruma, a controla, a regia
• delira - a aiura, a vorbi fără control, a spune prostii
• diseminare - împrăștiere, difuziune, dispersare, răspândire
• domina - a stăpâni, a controla, a fi stăpân, a dispune, a prevala, a predomina, a se impune
• emanație - emitere, emanare, degajare, efluviu, răspândire, radiere, împrăștiere

Dex urmărire

• URMĂRÍRE, urmăriri, Acțiunea de a urmări și rezultatul ei. ♦ Acțiune ofensivă de luptă, executată de trupe în scopul nimicirii inamicului care se retrage. – urmări.
• URMĂRÍRE, urmăriri, Acțiunea de a urmări și rezultatul ei; fugărire. Tîrgul, prin crăpăturile obloanelor, prin spărturi de poduri, privea, cu sufletul la gură, urmărirea. CAMILAR, N. I 74. ♦ Supraveghere, controlare.
• URMĂRÍRE ~i f. v. A URMĂRI. ◊ ~ penală acțiune judiciară de strângere a probelor pentru dovedirea vinovăției infractorului. / v. a urmări
• urmăríre f. Acțiunea de a urmări.
• URMĂRÍ, urmăresc, IV. 1. A merge, a se deplasa, a fugi după cineva, pe urmele cuiva (pentru a supraveghea, pentru a ajunge, a prinde). ♦ A ține pe cineva sub observație; a supraveghea. ♦ A face demersuri judiciare împotriva cuiva. 2. A se conduce după un anumit principiu, după o anumită concepție călăuzitoare. 3. A însoți pe cineva sau ceva cu privirile, cu gândul. ♦ A privi ceva în mișcare, în desfășurare. 4. A obseda, a chinui, a tortura. 5. A studia o problemă, o temă, activitatea cuiva etc. cu un anumit scop (practic). ♦ A asculta cu atenție o expunere orală, executarea unei compoziții muzicale etc. 6. A avea drept scop, a tinde la... – Urmă + -ări.

Sinonimul cuvântului urmărire

Testează-te!