Dicționar de sinonime
Sinonime uzură
Cuvântul „uzură” are următoarele sinonime:
uzură ( substantiv )
- degradare, eroziune, deteriorare
- epuizare, oboseală, slăbire
Alte sinonime:
- camătă
- cămătărie
- dobândă
- procent
- uzaj
- uzare
- purtare
- folosire
- întrebuințare
- purtat
- vetustețe
- corupție
- decadență
- desfrâu
Sinonime Apropiate
- sfârșeală - oboseală, epuizare, extenuare, leșin
- oboseală - osteneală, trudă, chin, istovire, slăbire
- pierzanie - moarte, pieire, prăpăd, degradare, corupție, decădere
- slăbiciune - sfârșeală, extenuare, epuizare, vlăguială, debilitate, scădere, lipsă, carență, defect
- trudă - strădanie, efort, osteneală, oboseală, salahorie
- umilire - ascultare, supunere, ploconire, înjosire, jignire, degradare, desconsiderare
- zaharisire - cristalizare, ramolire, degradare, îmbătrânire
- istovire - epuizare, vlăguire, extenuare
- marasm - istovire, epuizare, descurajare, extenuare, sfârșeală
- mocirlă - noroi, mâl, mlaștină, smârc, băltoacă, dezmăț, viciu, degradare, obscurantism
- murdărie - jeg, mizerie, bălăcărie, impuritate, josnicie, abjecție, degradare, mișelie, infamie
- amorțeală - toropeală, moleșeală, slăbire, inerție, indiferență, stagnare
- decadență - declin, regres, degradare, depravare, corupție, imoralitate
- depreciere - degradare, devalorizare, subminare, scădere, pierdere
- destindere - relaxare, slăbire, detentă
Dex uzură
- UZÚRĂ1 1. Deteriorare, degradare a unui obiect (prin întrebuințare îndelungată); uzaj. ♦ Modificare progresivă a (dimensiunilor) unei piese tehnice, în cursul funcționării sistemului din care face parte. ♦ Slăbire, oboseală, epuizare. 2. (Rar) Corupție, desfrâu. – Din usure.
- UZÚRĂ2, uzuri, Camătă, dobândă; cămătărie. – Din usura, usure.
- UZÚRĂ2, uzuri, (Învechit) Camătă, dobîndă (exorbitantă). Ei împrumută bani pre camătă sau uzură. ȚICHINDEAL, F. 456.
- UZÚRĂ1 Deteriorare, degradare a unui obiect (prin întrebuințare, eroziune etc.). ♦ Oboseală, slăbire, epuizare.
- UZÚRĂ3, uzuri, (Rar) Corupție, desfrîu, luxură. Sfărmați statuia goală a Venerei antice, Ardeți acele pînze cu corpuri de ninsori!... ele fac să pice În ghearele uzurei copile din popor. EMINESCU, O. I 60.
- UZÚRĂ 1. Deteriorare a unei piese sau a unui sistem tehnic datorită unei întrebuințări îndelungate; uzaj. ♦ Pierdere de material la suprafața unei piese din cauza frecării. ♦ Slăbire, oboseală, epuizare. 2. (; rar) Corupție, desfrâu. .
- UZÚRĂ1 1. ~ ◊ Pierdere de material la suprafața unei piese din cauza frecării. ♦ Uzură morală = pierdere a valorii mașinilor, instalațiilor, clădirilor etc. ca urmare a creșterii productivității muncii sociale sau a apariției altor mașini, mai perfecționate.
- UZÚRĂ ~i f. 1) Deteriorare progresivă prin uz îndelungat (sau nerațional). ~a unei piese. 2) fig. Stare de epuizare temporară a capacităților fizice și spirituale în urma unui supraefort. /<fr. usure
- uzură f. camătă.