Dicționar de sinonime
Sinonime vătămare
Cuvântul „vătămare” are următoarele sinonime:
vătămare ( substantiv )
- afecțiune
- avariere
- boală
- daună
- deteriorare
- hernie
- maladie
- pagubă
- pierdere
- prejudiciu
- rănire
- stricare
- stricăciune
- îmbolnăvire
- lovire
- lovitură
- rană
- lezare
Sinonime Apropiate
- pagubă - pierdere, stricăciune, daună, lipsă, distrugere, vătămare, prejudiciu
- daună - pagubă, prejudiciu, vătămare, pierdere, detriment, stricăciune, despăgubire, compensare, reparație
- afecțiune - iubire, simpatie, atașament, dragoste, boală, suferință, maladie
- boală - suferință, maladie, afecțiune, beteșug, morb, pătimire, pică, ciudă, necaz
- izbitor - frapant, țipător, izbitură, lovitură, lovire, ciocnire, plesnitură
- maladie - boală, suferință
- accident - nenorocire, rănire, vătămare
- bătaie - lovire, ciocnire, izbitură, lovitură, încăierare, răfuială, păruială, corecție, bătălie
- beteșug - infirmitate, schilodeală, betejeală, vătămare, cusur, defect, neajuns, meteahnă, boală
- corupție - desfrâu, imoralitate, desfrânare, dezmăț, perdiție, decadență, stricăciune, venalitate
- detriment - pagubă, daună
- regină - suverană, matcă, damă (șah)
- șoc - izbire, lovire, zguduire
- dragoste - iubire, afecțiune, atașament, simpatie, pasiune
- suferință - durere, chin, tortură, boală, mizerie, neajuns
Dex vătămare
- VĂTĂMÁRE, vătămări, Acțiunea de a (se) vătăma și rezultatul ei. – vătăma.
- VĂTĂMÁRE, vătămări, (Popular) Acțiunea de a (se) vătăma și rezultatul ei. 1. Rănire, rană; lovire, lovitură; îmbolnăvire, boală; cauzare a unui neajuns, a unui rău. Copila... să se curățească de fapt, de dat, de pîră... de vătămare. ALECSANDRI, T. 979. Trăgeau neîncetat asupra creștinilor cu mare vătămare a tuturor. BĂLCESCU, O. II 129. Luînd o săgeată au tras asupra lui Robinson, dar nu i-au pricinuit nici o vătămare. DRĂGHICI, R. 168. 2. Pagubă, stricăciune.
- vătămare f. acțiunea de a vătăma și rezultatul ei: 1. leziune; 2. fig. prejudiciu.
- vătămáre f. Acțiunea de a vătăma. Fig. Vătămarea intereselor.
- VĂTĂMÁ, vátăm, I 1. A dăuna sănătății, integrității corporale (producând boli, răniri). ♦ A se îmbolnăvi de hernie. 2. A cauza pagube, stricăciuni, prejudicii, neajunsuri; a atinge, a leza (moralmente). – victimare.
- VĂTĂMÁ, vátăm, I. 1. A dăuna sănătății, integrității corporale (producând boli, răniri). ♦ A se îmbolnăvi de hernie. 2. A cauza pagube, stricăciuni, prejudicii, neajunsuri; a atinge, a leza (moralmente). – victimare.