Dicționar de sinonime
Sinonime violare
Cuvântul „violare” are următoarele sinonime:
violare ( substantiv )
- batjocorire
- necinstire
- siluire
- viol
- silă
- pângărire
- forțare
- spargere
- stricare
- profanare
- încălcare
- sacrilegiu
- spurcare
- prihănire
- călcare
- nesocotire
Sinonime Apropiate
- sacrilegiu - nelegiuire, profanare, pângărire, crimă, impietate
- violență - vehemență, dezlănțuire, impulsivitate, nestăpânire, agresivitate, brutalitate, duritate, abuz, siluire
- contravenție - abatere, ilegalitate, încălcare, abuz
- presiune - apăsare, condensare, strângere, constrângere, obligare, forțare
- răutate - neomenie, violență, brutalitate, cruzime, sălbăticie, maliție, venin, cinism, sarcasm
- sacramental - sacru, sfințit, consacrat, inviolabil
- sacrosanct - sfânt, inviolabil, sfințit, sacru
- saturație - lehamite, dezgust, silă, refuz
- săpat - prașilă
- strădanie - efort, străduință, sforțare, silință, zbatere, trudă, osteneală, travaliu
- vehement - impetuos, nestăpânit, năvalnic, violent, furtunos, furios, iute, aprins, înfocat
- vehemență - virulență, violență, dezlănțuire, impetuozitate, înfocare
- vioriu - violet, mov, liliachiu
- virginitate - castitate, feciorie, inocență, puritate, neprihănire
- zglobiu - zburdalnic, sprinten, viol, zvăpăiat
Dex violare
- VIOLÁRE, violări, Acțiunea de a viola și rezultatul ei. – viola.
- VIOLÁRE, violări, Acțiunea de a viola... 1 Încălcare. Prin violarea alegerilor nu mai este control, nu mai este putere legislativă, nu mai este constituție. BOLINTINEANU, O. 257. 2. Pătrundere cu forța într-un anumit loc.Siluire a unei femei; viol.
- VIOLÁRE Acțiunea de a viola și rezultatul ei; forțare; încălcare, profanare; siluire, pângărire. .
- violare f. acțiunea de a viola o promisiune sau o lege, de a călca un drept, de a profana cele sacre.
- VIOLÁ, violez, I. 1. A nesocoti, a nu respecta, a încălca un angajament, o lege, o convenție, o dispoziție. 2. A intra undeva prin violență, a pătrunde cu forța, a deschide prin abuz ♦ A pângări, a profana. 3. A săvârși un viol. – Din violer, violare.
- VIOLÁ, violez, vb.I. 1. (Cuprivire la legi, porunci, angajamente, dispoziții, drepturi etc.) A nesocoti, a nu respecta, a călca, a încălca. Au violat constituția! se aprindea oratorul de la tribună. PAS, E. I 280. Turcia... viola toate tractatele... noastre. NEGRUZZI, S. I 331. 2. A intra undeva prin violență, a pătrunde cu forța; a deschide prin abuz. A viola domiciliul cuiva. A viola spațiul aerian al unui stat. A viola secretul corespondenței. ♦ A pîngări, a profana. A viola un mormînt. 3. A necinsti o femeie, făcînd uz de forță; a comite un viol.