Dicționar de sinonime
Sinonime voinic
Cuvântul „voinic” are următoarele sinonime:
voinic ( adjectiv )
- brav
- curajos
- cutezător
- dârz
- inimos
- îndrăzneț
- neînfricat
- semeț
- viteaz
- robust
- voluminos
- corpolent
- legat
- solid
- viguros
- vânjos
- zdravăn
- bine făcut
- puternic
voinic ( substantiv )
- tânăr
- chipeș
- curajos
- viteaz
- îndrăzneț
- flăcău
- fecior
- soldat
- ostaș
Sinonime Apropiate
- cutezător - îndrăzneț, brav, curajos, dârz, neînfricat, viteaz, temerar
- zdravăn - voinic, puternic, vânjos, robust, solid, rezistent, tare, sănătos, teafăr
- curajos - brav, îndrăzneț, neînfricat, viteaz, dârz, temerar
- viteaz - cutezător, temerar, eroic, curajos, dârz, imbatabil, îndrăzneț
- legat - obligat, îndatorat, angajat, vânjos, voinic, zdravăn, solid, consistent, închegat
- bărbătesc - viguros, destoinic, tare, viril, masculin, puternic, curajos, îndrăzneț, cutezător
- dârz - curajos, hotărât, cutezător, aprig, înverșunat, brav, inimos, neclintit, neînduplecat
- temerar - îndrăzneț, curajos, neînfricat, cutezător
- masiv - compact, îndesat, plin, voluminos, mare, zdravăn, solid, puternic, munte
- binefăcut - voinic, zdravăn, solid, vânjos
- vârtos - tare, consistent, îndesat, dens, dur, solid, viguros, voinic, rezistent
- flăcău - fecior, june, tânăr, băiat, băietan, fiu, băiețandru, burlac, celibatar
- eroic - brav, curajos, temerar, vitejesc, îndrăzneț, măreț, impunător, grandios, impozant
- corpolent - voinic, gras, trupeș, rotofei, voluminos
- șoim - erete, om viteaz, curajos, temerar, semeț, aprig
Dex voinic
- VOINÍC, -Ă, voinici, -ce, , I. 1. Tânăr bine făcut, curajos, viteaz, îndrăzneț. ◊ Voinic de codru sau voinicul codrului = haiduc. 2. Flăcău, fecior. 3. Soldat, ostaș. II. Robust, viguros, vânjos. – Din , vojnik.
- VOINÍC, -Ă, voinici, -ce, , I. 1. Tânăr bine făcut, chipeș, curajos, viteaz, îndrăzneț. ◊ Voinic de codru sau voinicul codrului = haiduc. 2. Flăcău, fecior. 3. Soldat, ostaș. II. (Despre oameni) Bine făcut, robust, viguros, vânjos. – Din , vojnic.
- VOINÍC2, -Ă, voinici, -e, Bine făcut, robust, viguros, vînjos, puternic. Era voinic, sănătos, rumen la față. DELAVRANCEA, H. T. 115. Și pe coarda-i cea pletoasă Să-mi dizmierd murgul voinic. ALECSANDRI, P. A. 57. ◊ Cu fire voinică Te-avîntă nainte. NECULUȚĂ, Ț. D. 39. Calul își înfierbînta Și-un rătez voinic îi da, Calul rîndunel zbura. ALECSANDRI, P. P. 176. ◊ (Substantivat) De-aș avea o mîndrulică Cu-ochișori de porumbică Și cu suflet de voinică. ALECSANDRI, O. 63.
Sinonimul cuvântului voinic