Dicționar de sinonime
Sinonime vrăjit
Cuvântul „vrăjit” are următoarele sinonime:
vrăjit ( adjectiv )
- fermecat
- bosconit
- încântat
- magic
- captivat
- cucerit
- fascinat
- răpit
- sedus
- subjugat
- plin de farmec
- încântător
- fermecător
Sinonime Apropiate
- magic - vrăjit, fermecat, vrăjitoresc, misterios, ocult, miraculos, fermecător, fascinant, încântător
- fermecător - încântător, fascinant, seducător, cuceritor, ademenitor, captivant, delicios, frumos, charismatic
- captivant - sedus, cucerit, fermecat, fascinat, vrăjit
- cuceritor - victorios, învingător, biruitor, ocupant, fermecător, încântător, seducător, captivant
- șarmant - fermecător, încântător, agreabil, charismatic
- fascinant - fermecător, încântător, captivant, charismatic
- feeric - strălucitor, fermecător, scânteietor, minunat, încântător
- îmbătător - încântător, seducător, fermecător
- încântător - minunat, fermecător, admirabil, superb, magnific, strălucit, extraordinar, măreț, fascinant
- admirabil - excelent, minunat, încântător, splendid, deosebit, fermecător, strălucit, remarcabil
- adorabil - minunat, fermecător, încântător, fascinant
- atrăgător - plăcut, tentant, încântător, agreabil, fermecător
- minunat - încântător, splendid, magnific, admirabil, fermecător, feeric, excepțional, uimitor, superb
- extatic - fermecător, încântător, admirabil
- farmec - vrajă, magie, fermecătorie, vrăjitorie, descântec, desfătare, plăcere, voluptate, încântare
Dex vrăjit
- VRĂJÍT, -Ă, vrăjiți, -te, 1. Aflat sub puterea unei vrăji; fermecat. 2. Plin de farmec; încântător, fermecător, atrăgător. – vrăji.
- VRĂJÍT, -Ă, vrăjiți, -te, 1. (În basme și în superstiții) Aflat sub puterea unei vrăji; fermecat. 2. Plin de farmec; încântător, fermecător, atrăgător. – vrăji.
- VRĂJÍT, -Ă, vrăjiți,. -te, 1. (În basme și în superstiții) Aflat sub puterea unei vrăji; fermecat. Capitala era necunoscutul miraculos, cetatea miragiilor, vrăjita turbincă, unde fiecare va afla tot ce-i poftește inima. C. PETRESCU, C. V. 12. Ajunseră la palatul vrăjit. ISPIRESCU, L. 241. Baba... se afundă în adîncul cel vrăjit și necunoscut al lacului. EMINESCU, N. 24. 2. Plin de farmec; încîntător, fermecător. Stă soarele la nămiezi. Peste vrăjitul cuprins domnește o liniște dumnezeiască. VLAHUȚĂ, O. A. II 144. Teiul... Un izvor vrăjit ascunde. EMINESCU, O. I 103.
- vrăjit a. fermecat, magic.
- VRĂJÍ, vrăjesc, IV. 1. A face vrăji. ◊ A fi vrăjit = a fi scris, ursit, predestinat. 2. A transforma în mod miraculos lucrurile înconjurătoare. 3. A încânta, a fermeca. ♦ A descânta (1); a meni (2). – Din vražiti.
- VRĂJÍ, vrăjesc, IV. 1. (În basme și în superstiții) A face vrăji. ◊ A fi vrăjit = a fi scris, ursit, predestinat. 2. A transforma în mod miraculos lucrurile înconjurătoare. 3. A încânta, a fermeca. ♦ A descânta (1); a meni (2). – Din vražiti.