Dicționar de sinonime
Sinonime vrăjitorie
Cuvântul „vrăjitorie” are următoarele sinonime:
vrăjitorie ( substantiv )
- vrajă
- descântec
- farmec
- magie
- descântătură
- fapt
- făcătură
- făcut
- fermecătorie
- fermecătură
- legământ
- legătură
- meșteșug
- solomonie
- măiestrie
- băbărie
- boboană
- bolmoajă
- boscoană
- bosconitură
- farmazonie
- năprătitură
- râvnă
- râvnitură
- solomonărie
Sinonime Apropiate
- farmec - vrajă, magie, fermecătorie, vrăjitorie, descântec, desfătare, plăcere, voluptate, încântare
- magie - vrajă, vrăjitorie, farmec, fermecătură, solomonie, încântare, euforie, fascinație
- fapt - întâmplare, eveniment, caz, acțiune, act, faptă, vrajă, farmec, magie
- făcătură - farmec, vrajă
- fermecătură - farmec, vrajă
- fascinație - fermecare, seducție, vrajă, farmec, subjugare, încântare, captivare
- măiestrie - artă, meșteșug, iscusință, pricepere, dibăcie, talent, îndemânare mălai, făină de porumb, porumb
- meșteșug - meserie, ocupație, îndeletnicire, profesiune, dibăcie, abilitate, iscusință, măiestrie, pricepere
- boscoană - vrajă
- făcut - facere, realizare, săvârșire, pregătire, preparare, gătire, confecționare, fermecare, farmec
- perfid - viclean, fals, prefăcut, nesincer
- împlini - a completa, a întregi, a rotunji, a (se) dezvolta, a crește, a se îngrășa, a realiza, a executa, a înfăptui
- proaspăt - fraged, nou, recent, nealterat, odihnit, refăcut, revigorat
- răsfățat - alintat, răzgâiat, capricios, prost-crescut, îmbuibat, satisfăcut, arogant
- relație - legătură, raport, conexiune, contingență, contact, informație, cunoștință
Dex vrăjitorie
- VRĂJITORÍE, vrăjitorii, Faptul de a face vrăji; îndeletnicirea vrăjitorului. – Vrăjitor + -ie.
- VRĂJITORÍE, vrăjitorii, Faptul de a face vrăji; îndeletnicire a celui care face vrăji; fermecătorie, vrajă. magie. Era o fată de-mpărat mare, care, de mititică se dedese la știința fermecelor și la meșteșugul vrăjitoriei. CARAGIALE, O. III 57. Poate vro fărmecătoare... să mă lege-n turnul negru cu a ei vrăjitorie. NEGRUZZI, S. II 60.
- VRĂJITORÍE ~i f. 1) Totalitate a mijloacelor care se crede că pot transforma în mod miraculos realitatea; fermecătorie. 2) Ocupația de vrăjitor; fermecătorie. /vrăjitor + suf. ~ie
- vrăjitoríe f. Fărmăcătorie, magie.
- VRĂJITORÍE s. v. vrajă.
- VRĂJITORIE descîntec, farmec, magie, vrajă, descîntătură, fapt, făcătură, făcut, fermecătorie, fermecătură, legămînt, legătură, meșteșug, solomonie, ( și ) măiestrie, băbărie, boboană, bolmoajă, boscoană, bosconitură, farmazonie, năprătitură, rîvnă, rîvnitură, solomonărie. (A practica ~.)