Dicționar de sinonime
Sinonime meșteșug
Cuvântul „meșteșug” are următoarele sinonime:
meșteșug ( substantiv )
- meserie, ocupație, îndeletnicire, profesiune
- dibăcie, abilitate, iscusință, măiestrie, pricepere, isteție, artă
Alte sinonime:
- complot
- conjurație
- conspirație
- descântec
- destoinicie
- dexteritate
- dispozitiv
- escrocherie
- farmec
- hoție
- impostură
- ingeniozitate
- intrigă
- istețime
- îndemânare
- înșelăciune
- înșelătorie
- înțeles
- lucru
- magie
- mașinație
- mecanism
- muncă
- pungășeală
- pungășie
- rațiune
- rost
- secret
- semnificație
- sens
- șarlatanie
- șmecherie
- știință
- taină
- talent
- tâlc
- treabă
- uneltire
- ușurință
- vrajă
- vrăjitorie
- specialitate
- mijloc
- procedeu
- metodă
- viclenie
- vicleșug
- tertip
- șiretlic
Sinonime Apropiate
- iscusință - dibăcie, istețime, îndemânare, abilitate, pricepere, talent, meșteșug, artă, ingeniozitate
- măiestrie - artă, meșteșug, iscusință, pricepere, dibăcie, talent, îndemânare mălai, făină de porumb, porumb
- meserie - îndeletnicire, meșteșug, ocupație, profesiune, carieră
- meșterie - meserie, meșteșug, profesiune, pricepere, iscusință, îndemânare
- dibăcie - iscusință, îndemânare, pricepere, măiestrie, abilitate
- îndeletnicire - ocupație, meserie, profesie, profesiune, activitate
- virtuozitate - măiestrie, pricepere, stăpânire (deplină), iscusință
- istețime - iscusință, dibăcie, pricepere
- îndemânare - iscusință, dibăcie, pricepere, istețime, agerime
- talent - har, vocație, înzestrare, chemare, dar, dotare, iscusință, îndemânare, dibăcie
- treabă - ocupație, activitate, îndeletnicire, preocupare, ispravă, lucru, faptă, muncă, problemă
- marafet - dibăcie, iscusință, năzuință, capriciu, ifose
- activitate - muncă, lucru, treabă, îndeletnicire, preocupare, ocupație
- artă - măiestrie
- branșă - ramură, domeniu, sector, meserie, profesie, ocupație, slujbă, funcție
Dex meșteșug
- meșteșug 1 Profesiune sau îndeletnicire bazată pe o muncă manuală calificată și desfășurată pentru a prelucra, a transforma diverse materiale meserie (1), breaslă, meșterie (1). 2 Profesiune. 3 Ramură a științei, a artei. 4 Știință, artă considerate ca discipline. 5 ~ul războaielor Artă militară. 6 Stil artistic. 7 Talent. 8 Măiestrie, artă cu care este realizată o lucrare, un obiect. 9 (Rar) Acțiune realizată cu deosebită iscusință, măiestrie. 10 Sens profund tâlc. 11 Secret. 12 Cauză ascunsă. 13 Rost al unui fenomen, al unui lucru 14 Acțiune dibace, vicleană făcută în ascuns în vederea atingerii unui scop meșteșugire (7), uneltire. 15 Tactică ingenioasă sau vicleană. 16 înșelătorie. 17 (; în superstiții) Vrăjitorie. 18 Ceea ce servește unui anumit scop practic. 19 Unealtă. 20 Instrumentar. 21 Dispozitiv, mecanism al unui obiect. 22 Parte componentă a unui obiect, care îndeplinește, de obicei, un rol activ.
Sinonimul cuvântului meșteșug