Sinonime zdrențui

Cuvântul „zdrențui” are următoarele sinonime:

Sinonime Apropiate

• găuri - a perfora, a străpunge, a sparge, a sfredeli, a borteli, a (se) rupe, a (se) uza, a (se) zdrențui, a se caria
• jerpeli - a (se) zdrențui, a (se) rupe, a (se) degrada
• sfâșia - a rupe, a sfârtica, a ciopârți, a spinteca, a destrăma
• părăsi - a lăsa, a abandona, a evacua, a pleca, a înceta, a întrerupe, a renunța, a neglija, a conteni
• perfora - a găuri, a străpunge, a sfredeli, a composta
• scobi - a găuri, a ciopli, a săpa, a grava, a evacua
• sista - a întrerupe, a suspenda, a opri
• spârcui - a ciopârți, a tăia, a sfâșia, a despica, a spinteca
• spinteca - a despica, a tăia, a sfâșia, a înjunghia, a ciopârți
• străpunge - a perfora, a găuri, a sparge, a pătrunde, a penetra, a străbate
• țâșni - a sări, a izbucni, a erupe, a da buzna, a se repezi, a năvăli
• vicia - a polua, a altera, a corupe, a strica, a deprava
• izbucni - a erupe, a țâșni, a bufni, a răbufni, a exploda, a se declanșa, a se dezlănțui
• fisiona - a diviza, a scinda, a rupe
• fizic - corporal, trupesc, senzual, erotic, fiziologic, material, concret, expresie, palpabil

Dex zdrențui

• ZDRENȚUÍ, zdrențuiesc, IV. (Despre obiecte de pânză, stofă etc.) A se rupe, a se sfâșia; a se preface în zdrențe. ◊ I-a zdrențuit haina. – Zdreanță + -ui.
• ZDRENȚUÍ, zdrențuiesc, IV. (Despre obiecte de pînză) A se preface în zdrențe; a se rupe, a se sfîșia. Cufăr ieftin: cîțiva lei. Acum îi iese ieftinătatea prin pînză, care s-a zdrențuit pe ici, pe colo. BASSARABESCU, S. N. 68. ◊ Se zdrențuiește ziua între ramuri. LESNEA, A. 98. () Vîntul care se stîrnise îi zdrențuia vorbele și le risipea în altă parte. SADOVEANU, O. VIII 96.
• ZDRENȚUÍ, zdrențuiesc, IV. (Despre obiecte de pânză, stofă etc.) A se rupe, a se sfâșia; a se preface în zdrențe. – Din zdreanță.
• A SE ZDRENȚUÍ pers. 3 se ~iéște intranz. (despre haine, cărți etc.) A se preface în zdrențe; a se rupe în bucăți (prin uzare); a se ferfeniți. /zdreanță + suf. ~ui
• TRENȚUÍ IV zdrențui.
• TRENȚUÍ, trențuiesc, IV. A se zdrențui. Ia numai privește opincile mele, Că să trențuiră în mici peticele. PANN, la TDRG.
• zdrențuĭésc v. tr. (d. zdreanță). Prefac în zdrențe. – Și trenț- (vest), (s)tremț-, (nord), strenț-, zdremț-.
• sdrențuesc, -uiam 1
• ZDRENȚUÍ vb. 1. v. sfâșia. 2. a (se) găuri, a (se) rupe, a (se) sfâșia, a (se) uza, (pop. și fam.) a (se) flenduri. (Haina s-a ~ de tot.) 3. a se jerpeli. (Ți s-au cam ~ pantalonii.) 4. a (se) ferfeniți, a (se) hărtăni, a (se) rupe, a (se) sfâșia, (fam.) a (se) vărzui. (Nu mai ~ caietul!)

Sinonimul cuvântului zdrențui

Testează-te!