Dicționar de sinonime
Sinonime zguduire
Cuvântul „zguduire” are următoarele sinonime:
zguduire ( substantiv )
- clătinare
- cutremur
- seism
- hurducare
- hâțânare
- scuturare
- zgâlțâire
- clătinat
- clătinătură
- cutremurare
- cutremurat
- cutremurătură
- scuturat
- scuturătură
- zdruncinare
- zdruncinat
- zdruncinătură
- zgâlțâială
- zgâlțâit
- zgâlțâitură
- zguduială
- zguduit
- zguduitură
- hurducat
- hurducătură
- zdruncin
- frământare
- înfiorare
Sinonime Apropiate
- zguduit - răscolit, răvășit, cutremurat, zdruncinat, înfiorat
- cutremur - seism, zguduire, fior, spaimă
- cutremurător - cumplit, groaznic, fioros, grozav, înspăimântător, teribil, zguduitor, monstruos, terifiant
- emoție - afect, sensibilitate, tulbure, zguduire, cutremurare
- comoție - șoc, zdruncinare, zguduire
- zgudui - 1 a cutremura, a zgâlțâi, a zdruncina, a clătina, a mișca, a emoționa, a înfiora, a agita, a răscoli
- înfiorător - groaznic, îngrozitor, cutremurător, cumplit, atroce
- cutremura - a clătina, a zgudui, a zdruncina, a scutura, a zgâlțâi, a înfiora, a înfricoșa, a tresări
- șoc - izbire, lovire, zguduire
- zgâlțâi - a scutura, a agita, a clătina, a zgudui, a zdruncina
- tragic - dezastruos, groaznic, dureros, sfâșietor, zguduitor, jalnic
- fierbere - clocotire, clocot, ebuliție, efervescență, agitație, frământare, neliniște, tulburare
- fior - tremur, frison, emoție, înfiorare
- frig - rece, răcoare, ger, frison, tremur, înfiorare, fior, malarie, paludism
- furtună - vijelie, vifor, frământare, zbucium, revoltă, tulburare
Dex zguduire
- ZGUDUÍRE, zguduiri, Acțiunea de a (se) zgudui. – zgudui.
- ZGUDUÍRE, zguduiri, Acțiunea de a zgudui. Scuturare, cutremurare, zdruncinare; frămîntare. Gîndeam la zguduirea ce se făcu în Europa, NEGRUZZI, S. I 294. 2. înfiorare, cutremurare, zguduitură (2). Toderiță a simțit zguduire în suflet. VORNIC, P. 64. Urmăream în justițiabilii mei zguduirea sufletească... și făgăduința de îndreptare. GALACTION, O. I 28. Fanny încă nu știe... tot adevărul, dar am preparat-o și o preparăm noi mereu, așa ca aflarea nenorocirii să nu-i poată face zguduire. CARAGIALE, O. VII 28.
- ZGUDUÍRE, zguduiri, Acțiunea de a (se) zgudui; cutremurare, zdruncinare.
- zguduíre f. Acțiunea de a zgudui.
- ZGUDUÍ, zgúdui, IV. 1. și A se cutremura sau a face să se cutremure, să se clatine din temelie; a (se) scutura cu putere, a (se) zdruncina (1). 2. A tulbura, a zdruncina convingerile, conștiința cuiva. 3. A emoționa puternic, a înfiora. –
- ZGUDUÍ, zgúdui, IV. 1. și A se cutremura sau a face să se cutremure, să se clatine; a (se) scutura cu putere, a (se) zdruncina (1). ♦ A tulbura, a zdruncina convingerile, conștiința cuiva. 2. A emoționa puternic, a înfiora. –
Sinonimul cuvântului zguduire