Dicționar de sinonime

Sinonime îmbrânci

Cuvântul „îmbrânci” are următoarele sinonime:

îmbrânci ( verb )
  • a [se] ghionti
  • a [se] izbi
  • a [se] îmboldi
  • a [se] împinge
  • a [se] înghionti
  • a [se] buși
  • a [se] brânci
  • a [se] înghioldi
  • a [se] blendi
  • a [se] blendisi
  • a [se] dupăci
  • a [se] popândi
  • a ghionti
  • a izbi
  • a îmboldi
  • a împinge
  • a împinge violent
  • a înghionti
  • a buși
  • a brânci
  • a înghioldi
  • a da brânci
  • a blendi
  • a blendisi
  • a dupăci
  • a popândi


Sinonime Apropiate

  • împinge - a deplasa, a urni, a mișca, a muta, a înghesui, a îmbrânci, a înghionti, a buși, a îmbulzi
  • ghionti - a îmbrânci, a buși
  • înghionti - a îmbrânci
  • îmbrânceală - brânci, ghiont, înghiontire
  • buși - a împinge, a lovi, a izbi
  • îmboldi - a îndemna, a stimula, a împinge, a impulsiona
  • împinsătură - brânci, îmbrâncitură
  • percuta - a lovi, a izbi, a ciocăni
  • șoc - izbire, lovire, zguduire
  • sufoca - a înăbuși, a asfixia, a sugruma
  • sufocant - înăbușitor, asfixiat, insuportabil, ucigător
  • sugruma - a gâtui, a ștrangula, a sufoca, a înăbuși, a asfixia, a reprima, a anihila
  • șoca - a frapa, a contraria, a surprinde (neplăcut), a epata, a izbi
  • trânti - a doborî, a culca, a pune la pământ, a izbi, a pocni, a respinge, a lăsa, a cădea (la examen)
  • zori - a grăbi, a accelera, a iuți, a îmboldi, a îndemna, a stimula, a presa

Dex îmbrânci

  • îmbrânci 1 A da brânci. 2 A împinge pe cineva cu putere. 3 A da afară. 4 A respinge brusc. 5 A merge greu, din cauza bătrâneții, slăbiciunii, sărăciei. 6 A ~ncat de tot A slăbit. 7 A sărăcit. 8 Umblă pe brânci.
  • ÎMBRÂNCÍ, îmbrâncesc, IV. și A (se) împinge cu violență, a(-și) da brânci; a (se) ghionti, a (se) brânci1. – În + brâncă.
  • A ÎMBRÂNCÍ ~ésc tranz. (persoane) A împinge violent (cu mâinile). /în + brâncă
  • A SE ÎMBRÂNCÍ mă ~ésc intranz. A face (concomitent) schimb de brânci (unul cu altul). /în + brâncă
  • îmbrâncì v. 1. a da brânci, a împinge afară; 2. fig. a excita: provocând dorințe, dulce le îmbrâncește BOL.
  • îmbrânca îmbrânci
  • BRÎNCÍ2 IV îmbrînci.
  • ÎMBRÎNCÁ, îmbrî́nc, I. (Rar) A cădea în brînci. Lîngă Alioșa cellalt cazac îmbrîncă, lovit de moarte. SADOVEANU, O. VII 41.
  • ÎMBRÎNCÍ, îmbrîncesc, IV. (Cu privire la persoane) A împinge cu violență, a respinge în mod brusc, a da brînci. Ducîndu-l pe poarta curții, mai mult mort decît viu, îl îmbrînciră în mulțime. NEGRUZZI, S. I 156. Toți o îmbrînciră zicîndu-i să iasă afară. ȘEZ. VI 175. Pe-Oprișanu-l apuca Și pe scări îl îmhrîncea. ALECSANDRI, P. P. 204. ◊ reciproc. Te-ai băgat cu el printre vînzătorii de ziare, care se îmbrînceau și se ghionteau. PAS, Z. I 166. Arnăuții se-mbrîncea, Pe Iordachi s-arunca. ALECSANDRI, P. P. 182. (Poetic) Valurile vin să se joace-n nisip, Îmbrîncindu-se unul pe altul. LESNEA, I. 38. – Variantă: brînci IV.
  • BRÂNCÍ1, IV. îmbrânci.


Sinonimul cuvântului îmbrânci

Sinonimul cuvântului îmbrânci


Testează-te!