Dicționar de sinonime
Sinonime îmbâcsit
Cuvântul „îmbâcsit” are următoarele sinonime:
îmbâcsit ( adjectiv )
- plin
- ticsit
- înțesat
Alte sinonime:
- suprasaturat
Sinonime Apropiate
- ticsit - încărcat, îndesat, plin, îngrămădit, burdușit
- încărcat - împovărat, plin, umplut, greu, înțesat, doldora, tixit, sufocant, viciat
- îndesat - înghesuit, îngrămădit, ticsit, încărcat, înțesat, dens, des, masiv, compact
- împlini - a completa, a întregi, a rotunji, a (se) dezvolta, a crește, a se îngrășa, a realiza, a executa, a înfăptui
- presta - a efectua, a face, a executa, a îndeplini
- știință - învățătură, disciplină, erudiție, cunoaștere, instrucție
- total - întreg, complet, tot, absolut, deplin, desăvârșit, global, exhaustiv
- umple - a împlini, a completa, a ticsi, a întregi, a încălca, a molipsi, a contamina, a capta, a lua
- vanitos - orgolios, arogant, îngâmfat, încrezut, ambițios, plin de sine, trufaș, măreț
- virtuozitate - măiestrie, pricepere, stăpânire (deplină), iscusință
- face - a realiza, a produce, a executa, a efectua, a făuri, a alcătui, a făptui, a săvârși, a îndeplini
- făptui - a face, a împlini, a realiza
- geme - a se tângui, a se lamenta, a suspina, a se văita, a fi supraîncărcat, a fi plin
- global - total, complet, deplin, pe de-a-ntregul, totalmente
- gras - corpolent, dolofan, rotofei, obez, gros, voluminos, plin, trupeș, unsuros
Dex îmbâcsit
- îmbâcsit, ~ă 1 Care este plin de praf, de murdărie sau de mirosuri. 2 Care este umplut peste măsură îndesat, înghesuit, înțesat, ticsit. 3 A fi (cam) ~ la minte A fi prost.
- ÎMBÂCSÍT, -Ă, îmbâcsiți, -te, 1. Care este plin, înțesat de praf, de murdărie sau de miasme. 2. Care este umplut peste măsură; îndesat. – îmbâcsi.
- îmbâcsit a. îndesat: păr îmbâcsit, pâslos și des ISP. .
- îmbâcsi 1-2 A (se) umple de praf, de murdărie sau de mirosuri. 3 ( aer) A deveni înăbușitor. 4 A umple ceva, îndesând sau înghesuind a înțesa, a ticsi.
- ÎMBÂCSÍ, îmbâcsesc, IV. 1. și A (se) umple, a (se) înțesa de praf, de murdărie sau de miasme. ♦ (Despre aer) A deveni înăbușitor. 2. A umple ceva, îndesând sau înghesuind. – În + bâcsi ( „a umple, a ticsi, a îndesa”, ).
- ÎMBÎCSÍ, îmbîcsesc, IV. A umple (un spațiu) înghesuind lucrurile în el; a îndesa, a ticsi, a înțesa. Nămeții, și, printre ei, pîrtiile făcute cu lopata îmbîcseau și mai mult curtea caselor. ARDELEANU, D. 294.
- ÎMBÎCSÍT, -Ă, îmbicsiți, -te, Plin, înțesat, ticsit, suprasaturat (în special de praf, de murdării sau de mirosuri neplăcute). Bucuros că scapă de gălăgia asurzitoare și de aerul îmbîcsit din careu, se plimba singur. BART, E. 211. Le e părul îmbîcsit, pîslos și des. ISPIRESCU, L. 398.
- A ÎMBÂCSÍ ~ésc tranz. 1) A face să se îmbâcsească. 2) pop. (lucruri) A vârî cu forța într-un spațiu limitat; a ticsi; a îndesa; a înghesui. /în + rar a bâcși