Dicționar de sinonime

Sinonime împlânta

Cuvântul „împlânta” are următoarele sinonime:

împlânta ( verb )
  • a înfige
  • a băga
  • a vârî
Alte sinonime:
  • înfige
  • a intra
  • a se înfige
  • a pătrunde
  • planta
  • pune
  • răsădi
  • sădi
  • transplanta
  • a implanta
  • a petrece
  • a așeza
  • a fixa
  • a planta
  • a pune
  • a răsădi
  • a sădi
  • a transplanta
implanta ( verb )
  • a înfige
  • a băga
  • a vârî
Alte sinonime:
  • băga
  • insera
  • împlânta
  • înfige
  • vârî


Sinonime Apropiate

  • înfige - a vârî, a împlânta, a băga, a introduce
  • băga - a vârî, a introduce, a împlânta, a înfige, a îndesa, a angaja, a cheltui, a investi, a se amesteca
  • vârî - a băga, a înfige, a îndesa, a se implica, a se amesteca
  • introduce - a vârî, a băga, a insera, a include, a adăuga, a institui, a fixa, a stabili, a iniția
  • intra - a pătrunde, a (se) introduce, a (se) băga, a (se) vârî, a intra, a se strânge, a se strecura, a-și face loc, a încăpea
  • remarca - a observa, a distinge, a băga de seamă, a constata, a se evidenția, a se deosebi, a se singulariza 3: a spune, a zice, a susține
  • schimbător - nestatornic, fluctuant, variabil, labil, instabil, inconsecvent, capricios, năzuros, bizar
  • specie - speță, gen, fel, soi, rasă, varietate, clasă, categorie, sort
  • speță - specie, fel, soi, varietate, categorie
  • stătător - imobil, stabil, invariabil, constant, stagnant
  • versiune - variantă, alternativă, traducere, transpunere
  • zgârcenie - avariție, calicie, meschinărie, lăcomie
  • fel - procedeu, manieră, mod, chip, sistem, cale, varietate, soi, gen
  • felurime - varietate, diversitate, pluralitate
  • felurit - variat, amestecat, divers

Dex împlânta

  • împlânta 1 A sădi o plantă. 2-3 A (se) înfige cu vârful în pământ. 4-5 A (se) străpunge cu un corp ascuțit. 6 A îngropa o legumă în nisip spre a o păstra. 7 (; rar) A fixa. 8 A pironi. 9 A introduce ceva într-un lichid. 10 A se îngloda în datorii. 11 A fi covârșit de neputința de a scăpa de ceva.
  • ÎMPLÂNTÁ, împlấnt, I. și A (se) înfige, a (se) vârî. ♦ (Rar) A fixa, a așeza. – implantare.
  • A ÎMPLÂNTÁ împlânt tranz. 1) (obiecte ascuțite la vârf) A face să intre (adânc) cu ascuțișul; a înfige. A-și ~ unghiile. 2) A face să intre în ascuțișul a ceva. ~ un steag. /<lat. implantare
  • împlântà v. 1. a înfige în pământ: a împlânta un steag, un cort; 2. fig. a introduce: a împlânta o datină; 3. a se așeza undeva, a se fixa. .
  • ÎMPLÎNTÁ, împlî́nt, I. A înfige, a vîrî. I Apucă lopețile, se aplecă, împlîntîndu-le în apă. DUNĂREANU, CH. 240. Cîrmaciul împlîntă adînc lopata în valuri. VLAHUȚĂ, O. A. 418. O zbierătură puternică dete taurul din pricina durerii ce avea din pierderea ochiului; coarnele și le împlîntă în pămînt și scotea pămînt ca și cu lopata. RETEGANUL, P. IV 42. ◊ Cele cinci brăzdare ale plugului își înăbușiră zăngănitul, împlîntîndu-se adînc, cu sete, în pămînt. MIHALE, O. 123. Unde buzduganul s-a-mplîntat, Acolo nouă ani am săpat, Pîn’ ce buzduganu-am aflat. BIBICESCU, P. P. 304. () Ochii săi se împlîntară pe rînd în ochii celor două femei. DUMITRIU, B. F. 59.


Sinonimul cuvântului împlânta

Sinonimul cuvântului împlânta


Testează-te!