Sinonime înșfăca

Cuvântul „înșfăca” are următoarele sinonime:

Sinonime Apropiate

• înhăța - a apuca, a prinde, a înșfăca, a umfla
• apuca - a lua, a prinde, a înhăța, a înșfăca, a se îndrepta, a porni, a se duce, a merge, a se orienta
• lua - a apuca, a prinde, a înhăța, a înșfăca, a deposeda, a priva, a confisca, a expropria, a ocupa
• captura - a prinde, a aresta, a înhăța, a apuca, a ocupa, a cuprinde, a robi, a cuceri
• căptuși - a dubla, a îngrașă, a pune peste, a îndesa, a ticsi, a burduși, a înghesui, a înhăța, a înșfăca
• tabiet - deprindere, apucătură, nărav, obicei, manie
• întreprinde - a se apuca de, a executa, a face, a presta, a îndeplini
• apucătură - obicei, deprindere, uz, meteahnă, comportare
• cuprinde - a îmbrățișa, a înlănțui, a prinde, a apuca, a include, a conține, a îngloba, a avea, a încăpea
• deprindere - adaptare, acomodare, aclimatizare, însușire, obișnuință, învăț, apucătură, comportare, conduită
• obicei - deprindere, nărav, învăț, obișnuință, apucătură, tabiet, datină, cutumă, uz
• pironi - a fixa, a înțepeni, a țintui, a prinde, a imobiliza, a încremeni, a aținti, a concentra (atenția)
• puhav - buhăit, gras, obez, umflat, afânat, moale, înfoiat
• răzbi - a răzbate, a înainta, a trece, a depăși, a izbuti, a birui, a dovedi, a copleși, a cuprinde
• recepționa - a primi, a prinde, a prelua, a recepta

Dex înșfăca

• înșfăca 1 A apuca brusc a înhăța. 2 A prinde cu putere și cu violență.
• ÎNȘFĂCÁ, înșfác, I. A apuca brusc, a prinde cu putere și cu violență; a înhăța. – hváštam.
• ÎNȘFĂCÁ, înșfác, I. A apuca brusc, a lua, a prinde cu putere (și cu violență). înhăța. Nici nu se odihniră, ci înșfăcară iar coasele. CAMILAR, N. II 387. Atunci încep taberele să furnice, vitejii încing paloșele, înșfacă sănețele și sulițile, strîng chingile. SADOVEANU, O. I 106. Cîrligele de oțel înșfacă blocul înroșit. SAHIA, N. 33. înșfacă gînsacul și pleacă. CREANGĂ, P. 43. ◊ (Urmat de determinări introduse prin «de») Neamțul însă, nici una nici alta, înșfacă de urechi pe copil și trage și sucește, pînă i le sfîrtecă de-a binelea. REBREANU, R. II 42. S-a repezit la bătrîn, l-a înșfăcat de piept și l-a zguduit de două ori. POPA, V. 184. înșfacă iedul de urechi și-l flocăiește și-l jumulește și pe acela, de-i merg petecile. CREANGĂ, P. 24. ◊ reciproc. Bătrînii s-au înșfăcat de piept, gata să se înjunghie. CAMILAR, T. 161. – Variantă: înfășcá I.
• A ÎNȘFĂCÁ înșfác tranz. A apuca brusc și cu putere; a înhăța. /în + bulg. hvatam
• înșfăcà v. Mold. a înhăța: înșfăcăm noi ce mai avem și ne ducem CR. .
• înfășca înșfăca
• ÎNFĂȘCÁ I înșfăca.
• înfáșc, V. înșfac.
• înșfác, a -á v. tr. (vsl. hvatati, a înșfăca. V. șfac, posfat și înhaț). Fam. Înhaț, apuc: hoțu a înșfăcat punga și a fugit, dar și gardistu l-a înșfăcat de ceafă. – Și înfașc (Munt. Pt.).
• înșfăca

Sinonimul cuvântului înșfăca

Testează-te!