Sinonime închinător

Cuvântul „închinător” are următoarele sinonime:

Sinonime Apropiate

• pios - evlavios, cuvios, cucernic, religios, credincios
• pravoslavnic - ortodox, dreptcredincios, creștin
• religios - bisericesc, duhovnicesc, spiritual, evlavios, cuvios, pios, credincios
• smerit - umilit, supus, preaplecat, modest, credincios
• fidel - devotat, credincios, statornic, constant, atașat, sigur, precis, exact, întocmai
• erete - șoim, uliu
• infidel - necredincios, nestatornic, labil, adulter, inexact, incorect, alterat, denaturat
• închinăciune - rugăciune, rugă, închinare, plecăciune, compliment, reverență, temenea
• liberator - eliberator, dezrobitor, liber-cugetător, ateu, necredincios, raționalist
• ateu - necredincios, liber-cugetător
• cucernic - credincios, cuvios, evlavios, pios, smerit, religios, bisericos
• cuvios - cucernic, evlavios, credincios, pios, devot
• devotat - credincios, religios, mistic
• eretic - păgân, necredincios, schismatic
• evlavios - cucernic, credincios, pios, cuvios, religios, bisericos, smerit

Dex închinător

• închinător, ~oare 1 ( zile) În care credincioșii se roagă. 2-3 (Loc de) rugăciune. 4-5 , (Persoană) care își face rugăciunea. 6-7 , (Persoană) care își face semnul crucii. 8 Credincios. 9-10 , (Persoană) care admiră pe cineva. 11 (Om) Șoim (Falco tinnunculus).
• ÎNCHINĂTÓR, -OÁRE, închinători, -oare, și Persoană care se roagă, se închină, își face semnul crucii; credincios. ◊ Adorator, admirator. – Închina + -ător.
• ÎNCHINĂTÓR, -OÁRE, închinători, -oare, și Persoană care își face semnul crucii, care se roagă, se închină; credincios. Părinții monahi deschiseseră sicriul cu moaștele, așezîndu-se... de strajă, ca să pri- vegheze trecerea... închinătorilor și să primească daniile. SADOVEANU, Z. C. 206. Sfînta Sofia, prefăcută în geamie... în fața noilor ei închinători. GALACTION, O. I 222. Pe fiece an vin închinători, de la două mii pînă la trei mii oameni. BOLINTINEANU, O. 297. ♦ (Învechit) Adorator, admiraror. Umilit închinător al marelui nostru istoric. ODOBESCU, S. III 526.
• ÎNCHINĂTÓR ~oáre (~óri, ~oáre) și substantival rar (despre persoane) Care se închină (unei divinități). /a închina + suf. ~ător
• închinător m. 1. cel ce se închină: închinător de idoli; 2. fig. admirator: eu, umilit închinător al marelui nostru istoric OP.
• ÎNCHINĂTÓR s. v. admirator.
• închinător ADMIRATOR.

Sinonimul cuvântului închinător

Testează-te!