Dicționar de sinonime

Sinonime îndrăzneală

Cuvântul „îndrăzneală” are următoarele sinonime:

îndrăzneală ( substantiv )
  • curaj
  • aplomb
  • obrăznicie
  • bărbăție
  • bravură
  • cutezanță
  • dârzenie
  • încumetare
  • neînfricare
  • semeție
  • temeritate
  • intrepiditate
  • petulanță
  • cutezare
  • suflet
  • inimă
  • voinicie
  • dârzie
  • îndrăznire
  • mărinimie
  • semețire
  • taros
  • insolență
  • nerușinare
  • înfruntare


Sinonime Apropiate

  • cutezanță - curaj, bărbăție, îndrăzneală, bravură, temeritate, neînfricare, tupeu, cinism, înfruntare
  • curaj - îndrăzneală, temeritate, bărbăție, cutezanță, bravură, eroism
  • temeritate - curaj, îndrăzneală, cutezanță, neînfricare
  • bravură - vitejie, eroism, bărbăție, temeritate, cutezanță, îndrăzneală
  • obrăznicie - impertinență, necuviință, sfidare, aroganță, insolență, neobrăzare, prezumție, nerușinare, îndrăzneală
  • insolență - tupeu, obrăznicie, nerușinare, ireverență
  • eroism - bravură, curaj, vitejie, voinicie
  • nerușinare - necuviință, impertinență, obrăznicie, nesimțire, insolență, neobrăzare, indecență, vulgaritate
  • nesimțire - leșin, colaps, nerușinare, insolență, obrăznicie, impertinență, necuviință, nepăsare, indiferență
  • aplomb - dârzenie, îndrăzneală, sfidare
  • suflet - conștiință, psihic, minte, cuget, inimă, simțire, spirit, bunătate, omenie
  • vârtute - însușire, calitate, proprietate, putere, tărie, vigoare, curaj, bărbăție, vrednicie
  • îmbărbăta - a încuraja, a consola, a însufleți
  • îndemna - a îmboldi, a stimula, a impulsiona, a încuraja, a susține, a însufleți, a îmbia
  • bărbăție - virilitate, tărie, energie, putere, vigoare, curaj, vitejie

Dex îndrăzneală

  • îndrăznea 1 Atitudine sau purtare îndrăzneață curaj, cutezanță. 2 Trecere pe lângă cineva. 3 Faptă curajoasă. 4 Obrăznicie. 5 Cu ~ Cu curaj. 6 Cu obrăznicie. 7 Pe față deschis.
  • ÎNDRĂZNEÁLĂ, îndrăzneli, Atitudine sau purtare îndrăzneață; curaj, cutezanță, îndrăznire. ♦ Faptă îndrăzneață. – Îndrăzni + -eală.
  • ÎNDRĂZNEÁLĂ ~éli f. Caracter îndrăzneț; bărbăție; curaj; cutezanță. ~eala stilului său. /a îndrăzni + suf. ~eală
  • îndrăzneală f. 1. calitatea celui îndrăzneț: intrepiditate, temeritate; 2. insolență, nerușinare; 3. fig. înălțimea stilului: îndrăzneala cugetărilor.
  • îndrăzneálă f., pl. elĭ. Curaj, calitatea de a îndrăzni: îndrăzneala de a ĭeși la luptă. Insolență, nerușinare: îndrăzneala de a fuma în biserică. Fig. Neobișnuință, ĭeșire din regulă: (pin execuțiune, stil ș. a.): îndrăzneală de stil, de cugetare.
  • ÎNDRAZNEÁLĂ, îndrăzneli, Atitudine și purtare îndrăzneață; curaj, neînfricare, cutezanță, lipsă de sfială. Să-mi ierți... îndrăzneala. SLAVICI, O. I 388. Îndrăzneala, istețimea... să fie uneltele tale. ISPIRESCU, L. 369. De asta chiar mă cuprinde mirare, domnule judecător, zise nemulțămitul cu îndrăzneală. CREANGĂ, A. 147. ◊ A(-și) lua îndrăzneala sau (rar) a lua îndrăzneală = a îndrăzni. Feciorul cel mai mare ie îndrăzneală și zice... CREANGĂ, P. 184.
  • ÎNDRĂZNEÁLĂ s. 1. v. curaj. 2. (livr.) aplomb. (~ stilului său.) 3. v. obrăznicie.


Antonime îndrăzneală

  • Îndrăzneală ≠ jenă, sfială


Sinonimul cuvântului îndrăzneală

Sinonimul cuvântului îndrăzneală


Testează-te!