Dicționar de sinonime

Sinonime înhăța

Cuvântul „înhăța” are următoarele sinonime:

înhăța ( verb )
  • a apuca
  • a prinde
  • a înșfăca
  • a umfla
Alte sinonime:
  • a lua
  • a căpui
  • a încăibăra
  • a agâmba
  • a găbji
  • a găbui
  • a proftaxi
  • a căptuși


Sinonime Apropiate

  • apuca - a lua, a prinde, a înhăța, a înșfăca, a se îndrepta, a porni, a se duce, a merge, a se orienta
  • lua - a apuca, a prinde, a înhăța, a înșfăca, a deposeda, a priva, a confisca, a expropria, a ocupa
  • captura - a prinde, a aresta, a înhăța, a apuca, a ocupa, a cuprinde, a robi, a cuceri
  • tabiet - deprindere, apucătură, nărav, obicei, manie
  • întreprinde - a se apuca de, a executa, a face, a presta, a îndeplini
  • apucătură - obicei, deprindere, uz, meteahnă, comportare
  • căptuși - a dubla, a îngrașă, a pune peste, a îndesa, a ticsi, a burduși, a înghesui, a înhăța, a înșfăca
  • cuprinde - a îmbrățișa, a înlănțui, a prinde, a apuca, a include, a conține, a îngloba, a avea, a încăpea
  • deprindere - adaptare, acomodare, aclimatizare, însușire, obișnuință, învăț, apucătură, comportare, conduită
  • obicei - deprindere, nărav, învăț, obișnuință, apucătură, tabiet, datină, cutumă, uz
  • pironi - a fixa, a înțepeni, a țintui, a prinde, a imobiliza, a încremeni, a aținti, a concentra (atenția)
  • puhav - buhăit, gras, obez, umflat, afânat, moale, înfoiat
  • răzbi - a răzbate, a înainta, a trece, a depăși, a izbuti, a birui, a dovedi, a copleși, a cuprinde
  • recepționa - a primi, a prinde, a prelua, a recepta
  • sesiza - a observa, a constata, a înregistra, a pricepe, a înțelege, a intui, a prinde, a pătrunde, a arăta

Dex înhăța

  • înhăța 1 A apuca pe cineva sau ceva cu violență, repede și pe neașteptate. 2 A înșfăca pe cineva în special pentru a-l duce, împotriva voinței lui, într-un anumit loc. 3 A se lua la ceartă sau la bătaie. 4-5 (; lupte) A (se) începe, a (se) angaja prin surprindere. 6 A obține prin violență ori viclenie ceva râvnit sau avantajos. 7 A examina elevii neatenți. 8 A se lega de cineva.
  • ÎNHĂȚÁ, înháț, I. A apuca (pe cineva sau ceva) cu violență, repede și pe neașteptate; a înșfăca. – În + haț.
  • ÎNHĂȚÁ, înháț, I. A apuca (pe cineva sau ceva) cu violență, repede și pe neașteptate; a înșfăca. Mă înhăță de mînecă și mă scoase pe ușă afară. DELAVRANCEA, H. T. 98. După intîiul moment de surpriză, înhăță de piept pe agresor. CARAGIALE, O. II 94. Chipul zbîrlit al unui lup, apărîndu-se crîncen în contra unei întrege droaie de cîni cari îl înhață de gît, de urechi, de coamă. ODOBESCU, S. III 138. ◊ ( reciproc; rar, în ) A se înhăța la bătaie = a se lua la bătaie. Cu cît pusese mai multă grabă spre a cîștiga această pradă, cu atîta pierdură din vreme spre a o împărți, certîndu-se, înjurîndu-se între dînșii încît p-aci erau să se înhațe la bătaie cu armele. BĂLCESCU, O. II 258. ♦ (Rar, despre lupte) A se porni, a avea loc, a se încinge. Lupte mărunte se înhățau între unii și alții. BĂLCESCU, O. II 106.
  • A ÎNHĂȚÁ înháț tranz. A apuca brusc și cu putere; a înșfăca. ◊ A se ~ la bătaie a se lua la bătaie. /în + haț


Sinonimul cuvântului înhăța

Sinonimul cuvântului înhăța


Testează-te!