Dicționar de sinonime
Sinonime adeverit
Cuvântul „adeverit” are următoarele sinonime:
adeverit ( adjectiv )
- dovedit
- confirmat
- demonstrat
- probat
- verificat
- adevărat
Sinonime Apropiate
- dovedit - adeverit, demonstrat, confirmat, probat, atestat
- demonstrativ - ilustrativ, edificator, evident, clar, probat, ostentativ, provocator
- științific - riguros, precis, verificat, garantat, prestigios, solid
- vădit - dovedit, evident, clar, limpede, indiscutabil
- ilustrativ - demonstrativ, edificator, exemplificator
- istoric - vechi, legendar, cronologic, evolutiv, valoros, însemnat, remarcabil, prețios, adevărat
- licit - legal, corect, aprobat, permis
- manifestație - demonstrație, miting, manifestare
- minciună - neadevărat, denaturare, falsificare, scorneală, plăsmuire, duplicitate, ipocrizie, viclenie, perfidie
- admis - acceptat, primit, permis, aprobat
- aievea - adevărat, sigur, real, autentic, concret
- corect - drept, adevărat, just, exact, precis, cinstit, cumsecade, onest, integru
- eronat - greșit, inexact, neadevărat
- exact - întocmai, corect, adevărat, aidoma, identic, concordant, punctual
- cert - sigur, neîndoielnic, adevărat, pozitiv, veridic, concret, palpabil, real, ferm
Dex adeverit
- adeverit1 De ~ Care asigură veridicitatea.
- adeverit2, ~ă 1 Adevărat (1). 2 Adevărat (3).
- adevăra 1-2 A (se) adeveri (1-2).
- adeveri 1-2 A (se) confirma exactitatea, justețea unui fapt, a unei afirmații adevăra (1). 3-4 A (se) dovedi conform cu adevărul adeveri (2). 5-6 A (se) încredința, a (se) convinge.
- ADEVĂRÁ I adeveri.
- ADEVERÍ, adeveresc, IV și A (se) confirma, a (se) susține, a (se) întări justețea, exactitatea unui fapt sau a unei afirmații. ♦ A (se) dovedi ca adevărat. – Din adevăr.
- ADEVERÍ, adeveresc, IV. și A (se) confirma, a (se) susține, a (se) întări justețea, exactitatea unui fapt sau a unei afirmații. ♦ A (se) dovedi ca adevărat. – Din adevăr.
- ADEVERÍ, adeveresc, IV. 1. A confirma justețea, exactitatea unui fapt. Certificat adeverind absolvirea unei școli. E lucru adeverit că... ♦ A întări, a susține. Adeveriră cu toții jalba ce un medelnicer, Ștefanache, dedese la Poartă în contra domnului. BĂLCESCU, O. I 71. 2. A se dovedi ca adevărat, a se confirma; a se împlini, a se realiza. Ce mai zici? Adeveritu-s-au vorbele mele? CREANGĂ, P. 229. Poveștile din ziua de astăzi s-adeveresc cîteodată. ALECSANDRI, T. 1433. – Variantă: (învechit și popular) adevărá, adeverez (TEODORESCU. P.P. 100, TEODORESCU, P. P. 81), I.
- ADEVĂRÁ I. adeveri.
- ADEVERÍ, adeveresc, IV. A confirma justețea, exactitatea unui fapt. ♦ A întări, a susține. Adeveriră cu toții jalba (BĂLCESCU). ♦ A se dovedi ca adevărat, a se confirma; a se realiza. – Din adevăr.