Sinonime articula

Cuvântul „articula” are următoarele sinonime:

Sinonime Apropiate

• pronunța - a rosti, a articula, a comunica, a grăi, a vorbi, a exprima
• spune - a zice, a vorbi, a rosti, a se exprima, a grăi, a declara, a comunica, a relata, a povesti
• zice - a spune, a vorbi, a exprima, a comunica, a rosti, a afirma, a declara, a susține, a considera
• grăi - a vorbi, a zice, a spune, a glăsui, a cuvânta, a comunica
• glăsui - a vorbi, a comunica, a spune, a zice
• delira - a aiura, a vorbi fără control, a spune prostii
• dicțiune - rostire, pronunțare, articulare, intonație
• enunța - a formula, a comunica, a spune, a rosti, a transmite, a emite
• exprima - a spune, a formula, a zice, a declara, a vorbi, a comunica, a expune, a relata, a înfățișa
• limbă - limbaj, vorbire, grai, exprimare, vorbă, știre, veste, informație, relație
• recita - a declama, a rosti, a spune, a reproduce (versuri)
• remarca - a observa, a distinge, a băga de seamă, a constata, a se evidenția, a se deosebi, a se singulariza 3: a spune, a zice, a susține
• spunere - proverb, zicală, zicere
• sufla - a respira, a expira, a adia, a trece, a bate (un curent), a șopti, a grăi, a spune (încet), a polei
• fonetism - rostire, pronunțare, pronunție, sunet, sonoritate (limbaj)

Dex articula

• articulá 1-2 A (se) lega prin articulații. 3 A pronunța un sunet, un cuvânt. 4 A rosti un cuvânt, o propoziție. 5 A arăta ceva în mod clar sau a demonstra bazându-se pe un articol de lege. 6 A pune articolul unui substantiv sau unei alte părți de vorbire. 7 A ~ o palmă A plesni. 8 A bate.
• ARTICULÁ, articulez, I. 1. A pronunța, a rosti un sunet, un cuvânt cu ajutorul organelor de vorbire. 2. A pune, a adăuga articol unui substantiv sau unui echivalent al lui. 3. A se lega prin articulații. – Din articuler, articulare.
• ARTICULÁ, articulez, I. 1. (Cu privire la sunete sau la cuvinte) A emite, a rosti deslușit cu ajutorul organelor de vorbire. De-abia putu articula cîteva cuvinte de mulțumire și admirație. REBREANU, R. I 179. Nu putea să afle ce vrea bătrînul, care nu era în stare să articuleze nici un cuvînt. BART, E. 338. 2. (Despre părțile unui întreg) A se lega prin articulații. Mîna se articulează la umăr. 3. A pune, a adăuga articol unui substantiv, unui adjectiv sau unui echivalent al lor. () Substantivul se articulează cînd este însoțit de un determinativ.
• ARTICULÁ, articulez, I. 1. A emite un sunet, a rosti deslușit un cuvânt cu ajutorul organelor de vorbire. 2. A pune, a adăuga articol unui substantiv sau unui echivalent al lui. 3. A se lega prin articulații. – articuler ( articulare).
• ARTICULÁ I. A emite, a rosti (cuvinte, sunete etc.). 2. A adăuga un articol unui substantiv sau unui echivalent al lui. 3. A se lega printr-o articulație. .

Antonime articula

• A articula ≠ a bâigui, a bodogăni, a bolborosi, a bălmăji, a îndruga, a mormăi

Sinonimul cuvântului articula

Testează-te!