Dicționar de sinonime

Sinonime băni

Cuvântul „băni” are următoarele sinonime:

băni ( verb )
  • a face mizerii
  • a sâcâi
  • a trata
  • a nu lăsa pe cineva în pace
  • a se căi
  • a bate bani
  • a cheltui bani
  • a scoate bani
  • a exercita funcția de ban
  • a ridica pe cineva la rangul de ban


Sinonime Apropiate

  • șicana - a sâcâi, a plictisi, a deranja, a indispune, a face mizerii
  • pișa - a zdrobi, a mărunți, a sfărma, a bătători, a bătuci, a sâcâi, a plictisi, a cicăli, a agasa
  • tracasa - a hărțui, a sâcâi, a plictisi, a indispune, a enerva
  • hărțui - a necăji, a cicăli, a întărâta, a sâcâi, a tachina, a zădărî, a asmuți, a suci, a răsuci
  • necăji - a supăra, a indispune, a amărî, a mâhni, a întrista, a face sânge rău, a șicana, a sâcâi, a tachina
  • obositor - istovitor, epuizant, copleșitor, plictisitor, enervant, sâcâitor, agasant
  • bodogăneală - mormăială, bolboroseală, bâiguială, bombăneală, cicăleală, dăscăleală, sâcâială, molestare
  • cicăleală - sâcâială, pisălogeală, dăscăleală
  • cicăli - a pisălogi, a bate la cap, a sâcâi, a plictisi, a bârâi, a dăscăli
  • enervant - iritant, agasat, sâcâitor
  • tachina - a sâcâi, a necăji, a indispune, a plictisi
  • hărțuit - sâcâit, agasat, necăjit, confruntat
  • șicană - sâcâială, critică, pricină, tertip, dificultate
  • pact - învoială, înțelegere, acord, aranjament, tocmeală, tratat, convenție, stipulație
  • păruială - bătaie, încăierare, ciomăgeală

Dex băni

  • băní1 1-3 A învesti pe cineva cu titlul de ban1 (2, 4, 6). 4-6 A exercita funcția de ban1 (3, 6,12).
  • băní3 1 A trata cu cineva. 2 A nu lăsa pe cineva în pace. 3 A se căi.
  • băni2 1 Abate bani2 (1). 2 A cheltui bani2 (1). 3-4 A scoate bani2 (1) de la cineva (silindu-l).
  • BĂNÍ, bănesc, IV. 1. A învesti pe cineva cu titlul de ban2. 2. A exercita funcția de ban2. – Din ban2.
  • BĂNÍ, bănesc, IV. 1. (învechit) A face (pe cineva) ban, a ridica (pe cineva) la treapta de ban. Vodă a bănit pe Golescu. La HEM. 2. A exercita funcția de ban. Te-oi ridica Ban la Craiova, Și tu că-i băni, De te ferici. TEODORESCU, P. P. 48.
  • BĂNÍ, bănesc, IV. 1. A ridica pe cineva la rangul de ban2. 2. A exercita funcția de ban2. – Din ban2.
  • BĂNI 1. A trata cu cineva, a face o înțelegere. Bĕnuiĕsk. Ago cum aliquo. Tracto. Curam gero. , 330. 2. (Mold.) A nu lăsa în pace, a sîcîi, a face mizerii. Pre unii da la închisori, de-i bănea, apoi îi slobozea. COSTIN. Variante: bănui (, 330). Etimologie: bánni „a trata cu cineva”. ajunge; zădărî, zăhăi. verb
  • BĂNUI1 băni. verb
  • 2) bănésc v. tr. (d. ban 1). Fac ban (boier). Zic cuĭva „ban”. V. intr. Trăĭesc ca un ban. Vechĭ. (d. ban 2). V tr. Jăfuiesc de banĭ, sfănțuiesc. Trans. Fam. A bani banĭ, a face (a scoate) banĭ (parale).
  • băní, bănésc, vb. IV (înv.) 1. a trata cu cineva. 2. a sâcâi, a face mizerii cuiva.


Sinonimul cuvântului băni

Sinonimul cuvântului băni


Testează-te!