Dicționar de sinonime
Sinonime binevoi
Cuvântul „binevoi” are următoarele sinonime:
binevoi ( verb )
- a consimți
- a catadixi
- a se învrednici
- a se angaja
Alte sinonime:
- a catadicsi
- a cabulipsi
- a vrea
- a voi
- a găsi de cuviință
- a fi de acord
- a se îndura
Sinonime Apropiate
- consimți - a aproba, a accepta, a fi de acord, a încuviința, a admite, a binevoi, a catadixi, a vrea
- îndura - a suferi, a răbda, a suporta, a pătimi, a trage, a se milostivi, a binevoi, a consimți, a accepta
- obliga - a constrânge, a sili, a impune, a determina, a se angaja, a consimți, a se lega
- preta - a se potrivi, a corespunde, a conveni, a consimți, a primi, a admite
- promite - a se angaja, a făgădui, a-și da cuvântul, a asigura
- promisiune - făgăduială, angajament
- slujbaș - funcționar, angajat, lefegiu
- suferi - a suporta, a răbda, a îndura, a pătimi, a admite, a permite, a consimți, a tolera
- știre - informație, veste, noutate, comunicare, înștiințare, cunoaștere, consimțire, aprobare, permisie
- înzdrăveni - a se însănătoși, a se reface, a se întrema învrednici
- favorabil - prielnic, avantajos, propice, priincios, binevoitor, generos, săritor, amabil, adecvat
- făgădui - a promite, a se lega, a se angaja, a asigura
- făgăduială - promisiune, făgăduință, legământ, angajament, asigurare
- făgăduință - făgăduială, promisiune, angajament, legământ
- funcționar - angajat, slujbaș, amploiat
Dex binevoi
- binevoi A avea o atitudine favorabilă față de cineva sau ceva.
- BINEVOÍ, binevoiesc, IV. A avea o dispoziție, o atitudine favorabilă față de o cerere, de o plângere etc.; a catadixi, a cabulipsi. – Bine + voi.
- BINEVOÍ, binevoiesc, IV. A avea dispoziție, o atitudine favorabilă față de o cerere, de o plângere etc; a catadicsi, a cabulipsi. – Bine + voi.
- BINEVOÍ, binevoiesc, IV. (Implică o nuanță de politețe) A avea bunătatea, bunăvoința să..., a voi (din mărinimie, din generozitate) să... Prefectul îi aruncă o privire umedă și recunoscătoare, de cline bătut pe care binevoiești să-l mîngii. DUMITRIU, B. F. 130. Eu stau aicea la masa la care ați binevoit a mă pofti. SADOVEANU, N. F. 16. Doamna B. este rugată să binevoiască a veni la cinci ceasuri deseară la biserica catedrală. NEGRUZZI, S. I 53. ◊ (Ironic) N-a binevoit să vină astăzi la serviciu. ▭ Binevoiește a mă uita și a nu-mi mai scrie. NEGRUZZI, S. I 25. ♦ A crede, a găsi de cuviință, a voi. Va hotărî cum va binevoi; eu nu mă amestec. SADOVEANU, N. F. 179.
- BINEVOÍ, binevoiesc, IV. A avea bunătatea, bunăvoința să... ♦ A crede, a găsi de cuviință să... Va hotărî cum va binevoi (SADOVEANU). – Din bine1 + voi.
- A BINEVOÍ ~iésc tranz. A voi, depășind anumite ambiții sau convenții; a avea bunăvoința, bunătatea să... /bine + a voi
- binevoì v. 1. a avea bunăvoință: binevoiți a mă asculta; 2. a avea bunătatea, a se îndura.