Dicționar de sinonime

Sinonime consimți

Cuvântul „consimți” are următoarele sinonime:

consimți ( verb )
  • a aproba
  • a accepta
  • a fi de acord
  • a încuviința
  • a admite
  • a binevoi
  • a catadixi
  • a vrea
Alte sinonime:
  • aproba
  • a se învoi
  • a primi
  • a voi
  • a se îndupleca
  • a îngădui
  • a lăsa
  • a permite
  • a concede
  • a se prinde
  • a se pleca
  • a pozvoli
  • a aprobălui
  • a mulțumi
  • a ogodi
  • a-și da consimțământul
  • a fi de părere


Sinonime Apropiate

  • încuviințare - admitere, acceptare, aprobare, consimțire, acord, aviz, consimțire, învoire, voință
  • admite - a încuviința, a permite, a fi de acord, a accepta, a consimți
  • aproba - admite, a accepta, a primi, a concede, a se învoi, a permite, a încuviința, a consimți, a îngădui
  • încuviința - a aproba, a fi de acord, a consimți, a se învoi
  • accepta - a primi, a agrea, a fi de acord, a consimți, a admite
  • asentiment - acord, aprobare, consimțire, adeziune, încuviințare
  • îndura - a suferi, a răbda, a suporta, a pătimi, a trage, a se milostivi, a binevoi, a consimți, a accepta
  • agrement - distracție, plăcere, desfătare, aprobare, consimțământ, acceptare, primire, încuviințare
  • binevoi - a consimți, a catadixi, a se învrednici, a se angaja
  • concede - a consimți, a admite, a primi, a (se) învoi, a aproba
  • consimțământ - încuviințare, acord, aprobare, învoială
  • preta - a se potrivi, a corespunde, a conveni, a consimți, a primi, a admite
  • subscrie - a semna, a iscăli, a aproba, a fi de acord, a subsemna, a confirma
  • suferi - a suporta, a răbda, a îndura, a pătimi, a admite, a permite, a consimți, a tolera
  • știre - informație, veste, noutate, comunicare, înștiințare, cunoaștere, consimțire, aprobare, permisie

Dex consimți

  • consimțí 1 A-și da consimțământul (1). 2 A fi de acord cu ceva a aproba, a încuviința.
  • CONSIMȚÍ, consímt, IV. și A fi de acord cu ceva, a-și da consimțământul; a aproba, a încuviința. – Con1- + simți (după consentir).
  • CONSIMȚÍ, consimt, IV. (De obicei urmat de o propoziție completivă) A-și da consimțămîntul, a încuviința, a fi de acord. ◊ (Urmat de determinări introduse prin «la») A consimțit la căsătoria fiului său. – și: (rar) consimț (CARAGIALE, O. I 51).
  • consimțí vb. I. tr., intr. A-și da consimțământul, a fi de acord cu ceva; a încuviința, a aproba. Mă știi că consimț la onoarea dumitale de familist (CAR.). Să-și înduplece soțul părăsit să consimtă la despărțenie (M. I. CAR.). ◊ Loc.adv. Liber consimțit v. liber. • prez.ind. consímt, (înv.) consímț, -esc./con3- + simți, după fr. consentir.
  • CONSIMȚÍ IV. , A-și da consimțământul; a încuviința, a aproba; a se învoi. .
  • CONSIMȚÍ tr., intr. a-și da consimțământul; a încuviința, a aproba. (după fr. consentir)
  • A CONSIMȚÍ consímt 1. tranz. (păreri, propuneri etc.) A susține exprimându-și consimțământul; a încuviința; a aproba. 2. intranz. A-și da consimțământul; a fi de acord. /con- + a simți
  • consimțì v. 1. a avea aceeaș simțire sau voință cu altul: cine tace, consimte; 2. a aproba, a consimți ceva: a consimți la o propunere.


Antonime consimți

  • A consimți ≠ a dezaproba, a reproba, a respinge


Sinonimul cuvântului consimți

Sinonimul cuvântului consimți


Testează-te!