Dicționar de sinonime
Sinonime blama
Cuvântul „blama” are următoarele sinonime:
blama ( verb )
- dezaproba
- calomnia
- a condamna
- a dezaproba
- a înfiera
- a proscrie
- a reproba
- a respinge
- a stigmatiza
- a dezavua
- a sancționa
- a osândi
- a mustra
- a protesta
- a veșteji
- a [se] bârfi
- a [se] calomnia
- a [se] cleveti
- a [se] defăima
- a [se] denigra
- a [se] discredita
- a [se] ponegri
- a [se] detracta
- a [se] vitupera
- a [se] ocărî
- a [se] huli
- a [se] năpăstui
- a [se] povesti
- a [se] publica
- a [se] balamuți
- a [se] măscări
- a [se] mozaviri
- a [se] pohlibui
- a [se] ponosi
- a [se] ponoslui
- a [se] prilesti
- a [se] vrevi
- a [se] încondeia
- a [se] înnegri
- a critica
- a vesteji
- a admonesta
- a incrimina
Sinonime Apropiate
- înfiera - a condamna, a osândi, a stigmatiza, a veșteji, a dezaproba, a blama, a reproba
- condamna - a pedepsi, a osândi, a sancționa, a dezaproba, a blama, a înfiera, a mustra, a vesteji
- defăima - a ponegri, a calomnia, a huli, a desconsidera, a bârfi, a blama, a denigra, a discredita, a ocărî
- calomnia - a defăima, a blama, a denigra, a ponegri, a bârfi, a huli, a discredita, a insulta
- dezaproba - a condamna, a înfiera, a osândi, a reproba, a repudia, a blama, a dezavua, a nu fi de acord, a contrazice
- înnegri - a cerni, a smoli, a întuneca, a ponegri, a defăima, a huli, a denigra, a calomnia, a se bronza
- bârfi - a defăima, a ponegri, a calomnia, a cârti, a huli, a ocărî
- veșteji - a se ofili, a se fana, a se usca, a stigmatiza, a înfiera, a condamna
- încondeia - a calomnia, a defăima, a bârfi, a ponegri
- blam - înfierare, dezaprobare, reaprobare, vestejire, condamnare
- cleveti - a bârfi, a denigra, a calomnia, a defăima
- huli - a ocări, a defăima, a calomnia
- condamnabil - criticabil, blamat, vinovat, reprobabil
- criticabil - condamnabil, nepermis, blamabil, regretabil, reprobabil
- detractor - defăimător, bârfitor, calomniator, ponegritor
Dex blama
- blamá 1 A exprima public dezaprobarea față de o atitudine, un gest considerate reprobabile a condamna. 2 (; ; ) A se face de râsul lumii. 3 (; ; ) A se păcăli.
- BLAMÁ, blamez, I. A exprima public dezaprobarea față de o atitudine, un act, un gest etc. considerate reprobabile; a condamna. ♦ A vorbi de rău, a defăima. – Din blâmer.
- BLAMÁ, blamez, I. A exprima public dezaprobarea față de o atitudine, un act, un gest etc. considerate reprobabile. ♦ A vorbi de rău, a defăima. – Din blâmer.
- BLAMÁ, blamez, I. (Cu privire la persoane sau la fapte ale lor) A dezaproba (în public); a reproba, a condamna. ◊ () Chiar în adunările Societății literare... se blama vînzarea averii lui Hagi-Moscu în detrimentul creditorilor și în folosul familiei falitului. GHICA, S. A. 152.
- BLAMÁ, blamez, I. A dezaproba (în public); a condamna, a reproba. – blâmer.
- BLAMÁ I. A condamna; a defăima; a dezaproba, a reproba (public) o persoană, un fapt etc. .
- BLAMÁ tr. a condamna, a dezaproba, a reproba (public). (< fr. blâmer)
- A BLAMÁ ~éz tranz. 1) A supune unui blam; a condamna în mod public; a stigmatiza; a înfiera; a osândi. 2) A vorbi de rău; a calomnia, a cleveti; a huli; a ponosi; a detracta; a defăima. /<fr. blâmer
- blamà v. a socoti vrednic de blam.
- *blaméz v. tr. (fr. blâmer, vfr. blasmer, d. lat. blasphemare, a blasfema). Reprob, dezavuez. – Fars a se blama, „a se compromite” (cum zic Româniĭ germanizațĭ, după germ. sich blamieren).
Antonime blama
- A blama ≠ a lăuda
Sinonimul cuvântului blama