Sinonime bucă

Cuvântul „bucă” are următoarele sinonime:

Sinonime Apropiate

• fesă - coapsă, bucă
• piesă - element, bucată, unitate, monedă, ban, act, document, hârtie, operă
• practica - a exercita, a profesa, a aplica
• hrană - aliment, mâncare, bucate, merinde, nutriție, de-ale gurii
• țâfnă - ifos, alintare, arțag, apucături, aroganță, obrăznicie
• vipt - pensiune, întreținere, masă, alimente, rod, bucate
• golănie - mojicie, necuviință, obrăznicie, măgărie
• fărâmă - bucățică, frântură, fărâmătură, ruptură, firimitură
• fărâmița - a mărunți, a sfărâma, a zdrobi, a îmbucătăți, a distruge, a nimici, a descompune
• fracționa - a îmbucăți, a tăia, a împărți, a fragmenta
• fracțiune - fragment, parte, frântură, bucată, diviziune
• fragment - parte, frântură, fracțiune, diviziune, porție, bucată, pasaj, text, extras
• fragmenta - a împărți, a diviza, a porționa, a îmbucătăți
• frântură - bucată, fragment, crâmpei, porțiune, parte, fărâmă, fractură, spărtură
• gastronomie - bucătărie, arta bucatelor

Dex bucă

• bucă 1 Obraz. 2 Fiecare dintre cele două părți cărnoase ale șezutului fesă, cur, fund.
• BÚCĂ, buci, 1. Fesă. 2. Obraz (1). – bucca „gură”.
• BÚCĂ, buci, (Mai ales la ) 1. Fiecare dintre cele două părți cărnoase ale feței omului (mai rar, ale botului vitelor) de la tîmplă în jos. În lături, buci grase, sătule! TOMA, C. V. 218. ◊ A face buci = a se îngrășa. 2. Fiecare dintre cele două părți cărnoase din regiunea posterioară a corpului omului și a vitelor. Să nu mă superi, că iau cureaua... și te ard peste buci. G. M. ZAMFIRESCU, SF. M. N. II 207.
• BÚCĂ, buci, 1. Fesă. 2. Fiecare dintre cele două părți cărnoase ale feței omului, de la tâmplă în jos. – bucca „gură”.
• BÚCĂ ~ci f. 1) fam. Fiecare dintre cele două părți cărnoase ale feței omului (sau ale botului animalelor) de la tâmplă în jos; obraz. 2) Fiecare dintre cele două părți cărnoase și rotunjite, care se află în partea dorsală a corpului omului și a unor animale; fesă. /<lat. bucca
• bucă f. 1. una din cele două părți în care se împarte fața prin nas dela gură până la tâmplă; 2. îmbucare: negăsind ursul nimic de bucă PANN; 3. pl. bucile șezutului. .
• búcă f., pl. ĭ (lat. bŭcca, obraz; it. bocca, pv. sp. boca, fr. bouche, gură. V. bucal, bucată, îmbuc). Vest. Obraz. Ceva pentru bucă, ceva de îmbucat, de mîncare. Est ș.a. Fiecare din cele doŭă părțĭ ale șezutuluĭ.
• bucă, -ci.
• BÚCĂ s. v. fesă.
• BUCĂ fesă.

Sinonimul cuvântului bucă

Testează-te!