Dicționar de sinonime
Sinonime cavalerism
Cuvântul „cavalerism” are următoarele sinonime:
cavalerism ( substantiv )
- politețe
- lealitate
Alte sinonime:
- vitejie
- eroism
- politeță
- amabilitate
- bunăvoință
- generozitate
- cinste
- onestitate
- sinceritate
Sinonime Apropiate
- gentilețe - amabilitate, politețe, atenție, curtoazie, drăgălășenie
- micime - puținătate, scurtime, meschinărie, josnicie, impolitețe
- atenție - luare-aminte, băgare de seamă, precauție, grijă, vigilență, solicitudine, politețe, amabilitate, stimă
- bun-simț - sensibilitate, politețe, bună-creștere, amabilitate
- bună-cuviință - politețe, decență, maniere
- corectitudine - cinste, onestitate, probitate, integritate, lealitate
- curtoazie - atenție, amabilitate, gentilețe, politețe, curtenie
- decență - politețe, bună-cuviință, respect, considerație
- devotament - fidelitate, atașament, lealitate, abnegație, dăruire, dezinteres, tragere de inimă
- bonton - politețe, civilitate
- gafă - greșeală, prostie, scrânteală, nesocotință, impolitețe, jignire
- manieră - conduită, atitudine, comportament, purtare, mod, cale, chip, fel, formă
Dex cavalerism
- cavalerism 1-13 Purtare, atitudine de cavaler (1-13) loialitate, onestitate, vitejie.
- CAVALERÍSM Purtare, atitudine de cavaler (6); vitejie, lealitate, onestitate; amabilitate, bunăvoință. – Cavaler + -ism.
- CAVALERÍSM Purtare, atitudine de cavaler; vitejie, lealitate, onestitate ( cavaleri); amabilitate, bunăvoință ( cavaler II 2). Articulă cu slab protest, menit mai mult să-i evidențieze cavalerismul decît să fie crezut. REBREANU, R. I 209. Eu, nu-i vorbă, izbeam cu parul în dreapta și în stingă, dar asta numai așa de mîntuială sau, cel mult, spre a mă mîngîia cu închipuirea că săvîrșesc cine știe ce mare ispravă de cavalerism medieval. HOGAȘ, M. N. 186.
- CAVALERÍSM Purtare, atitudine de cavaler; vitejie, lealitate, onestitate; amabilitate, bunăvoință. – Din cavaler + -ism.
- CAVALERÍSM Atitudine de cavaler; vitejie; lealitate; amabilitate, bunăvoință. .
- CAVALERÍSM purtare, atitudine de cavaler (II, 1); vitejie; lealitate, onestitate. (< cavaler + -ism)
- CAVALERÍSM n. 1) Comportare de cavaler; amabilitate; galanterie. 2) Atitudine atentă și curtenitoare față de femei; galanterie. /cavaler + suf. ~ism
- cavalerism n. instituțiune militară, de un caracter religios propriă nobleței din evul mediu. Titlul de cavaler se conferia cu oarecari ceremonii religioase și militare: el impunea obligațiunea de a fi curagios și leal, a se arăta pretutindenea curtenitor către femei și a lua apărarea celor slabi.