Dicționar de sinonime
Sinonime ciobit
Cuvântul „ciobit” are următoarele sinonime:
ciobit ( adjectiv )
- ciocnii
- știrb
- știrbit
Alte sinonime:
- ciocnit
- spart
- crăpat
- fisurat
- plesnit
- ciobit
ciobit ( substantiv )
- ciobire
- spargere
- ciocnire
- crăpare
- crăpat
- fisurare
- fisurat
- plesnire
- plesnit
- pocnire
- spart
Sinonime Apropiate
- spărtură - crăpătură, fisură, ciobitură, gaură, despicătură, ciob, frântură, ruptură, hârb
- fisură - crăpătură, spărtură, plesnitură
- crăpătură - spărtură, plesnitură, deschizătură, fisură
- știrb - ciobit, rupt, ciocnit
- intact - neatins, neștirbit, întreg, nevătămat, teafăr
- izbitor - frapant, țipător, izbitură, lovitură, lovire, ciocnire, plesnitură
- întreg - complet, integral, deplin, neatins, total, intact, neștirbit, nestricat, sănătos
- deplin - de tot, în întregime, pe de-a-ntregul, cu totul, complet, în mod desăvârșit, perfect, neștirbit, desăvârșit
- răzleți - a împrăștia, a dispersa, a despărți, a separa, a răzni
- schismă - dezbinare, sciziune, despărțire, neînțelegere, erezie
- scinda - a separa, a despărți, a fracționa, a împărți, a fisiona
- sciziune - divizare, ruptură, despărțire, fracționare, dizidență, dezbinare
- scorțos - aspru, rigid, tare, îngroșat, crăpat
- secțiune - tăietură, fracționare, segment, parte, despărțământ, capitol, secție
- fantă - crăpătură, deschidere
Dex ciobit
- ciobít, ~ă 1-3 Știrbit, spart sau crăpat.
- CIOBÍT, -Ă, ciobiți, -te, Știrbit, spart în parte, crăpat. – ciobi.
- ciobi 1-3 A știrbi, a sparge sau a crăpa un obiect casant.
- CIOBÍ, ciobesc, IV. A știrbi, a sparge în parte sau a crăpa un obiect casant. – Din ciob.
- CIOBÍ, ciobesc, IV. (Cu privire la un obiect, mai ales cu privire la un vas de sticlă, de porțelan, de lut etc.) A preface în cioburi, a sparge; a știrbi. Le arunca una într-alta... fără să se sinchisească dacă îi se întîmpla să le ciobească sau să le sfărîme. M. I. CARAGIALE, C. 60.
- A CIOBÍ ~ésc tranz. (obiecte casante) 1) A preface în cioburi; a sparge în bucăți. 2) A face să piardă o parte din margine; a știrbi. /Din ciob
- CIOBÍT s. 1. v. ciobire. 2. v. spargere.
- CIOBÍT adj. 1. ciocnit, știrb, știrbit. (Pahar ~.) 2. v. spart.
- CIOBIT ciobire, ciocnire, crăpare, crăpat, fisurare, fisurat, plesnire, plesnit, pocnire, spargere, spart. (~ paharului.)
- CIOBIT 1. ciocnit, știrb, știrbit. (Pahar ~) 2. ciocnit, crăpat, fisurat, plesnit, spart. (Vas de lut ușor ~.)