Dicționar de sinonime
Sinonime clătina
Cuvântul „clătina” are următoarele sinonime:
clătina ( verb )
- a balansa, a clăti, a oscila, a legăna, a bascula, a bălăbăni, a bâțâi, a pendula
- a se împletici
- a se mișca, a zgudui, a zdruncina, a agita, a zgâlțâi
Alte sinonime:
- balansa
- a [se] mlădia
- bălăbăni
- împletici
- cutremura
- zdruncina
- zgâlțâi
- agita
- flutura
- clinti
- a [se] mișca
- a [se] muta
- a [se] balansa
- a [se] legăna
- a [se] clăti
- a [se] dăina
- a [se] hâțâna
- a [se] hlobăna
- a [se] bălăbăni
- a [se] bălăngăni
- a [se] bănănăi
- a [se] bălălăi
- a [se] bălăngăi
- a [se] tingăli
- a șovăi
- a se mătăcăni
- a se mătăhăi
- a se mătăhăli
- a se mătălăi
- a se mătănăi
- a [se] cutremura
- a [se] scutura
- a [se] zdruncina
- a [se] zgâlțâi
- a [se] zgudui
- a [se] smăcina
- a se cutremura
- a dârdâi
- a dudui
- a tremura
- a se zgudui
- a durdui
- a se ridica
- a hâțâi
- a hâțâna
- a hodorogi
- a hurduca
- a hurducăi
- a hurui
- a scutura
- a zdroncăni
- a drâgâi
- a zducni
- a zgâlțâna
- a zbiciula
- a zblendui
- a zgâcina
- a zbihui
- a [se] agita
- a [se] clătări
- a [se] cobâlțâi
- a fâlfâi
- a flutura
- a pălăi
- a pălălăi
- a mătăhăi
- a mătălăi
- a [se] clinti
- a [se] deplasa
- a [se] urni
- a [se] sminti
- a [se] vâșca
- a mișca
- a face să oscileze
- a se împiedica
Sinonime Apropiate
- zgudui - 1 a cutremura, a zgâlțâi, a zdruncina, a clătina, a mișca, a emoționa, a înfiora, a agita, a răscoli
- zgâlțâi - a scutura, a agita, a clătina, a zgudui, a zdruncina
- zdruncina - a zgudui, a scutura, a zgâlțâi, a clătina, a șubrezi, a slăbi, a submina, a vătăma
- flutura - a fâlfâi, a clătina, a legăna, a agita, a mișca, a vântura
- legăna - a oscila, a balansa, a clătina, a se amăgi, a se înșela
- legănat - oscilant, clătinat, balansat, tărăgănat, lent
- balans - pendulare, oscilare, clătinare, legănare
- clăti - a clătina, a legăna, a balansa, a clinti, a zdruncina, a deplasa, a limpezi (rufe)
- cumpăni - a cântări, a echilibra, a compensa, a pondera, a se legăna, a balansa, a se clătina, a șovăi, a oscila
- cutremura - a clătina, a zgudui, a zdruncina, a scutura, a zgâlțâi, a înfiora, a înfricoșa, a tresări
- bălăbăneală - legănare, clătinare, oscilare, pendulare
- șovăi - a ezita, a se codi, a pregeta, a sta în cumpănă, a oscila, a fluctua, a se împletici, a se clătina
- hâțâi - a clătina, a zgâlțâi, a balansa
- bascula - a oscila, a se legăna, a șovăi, a fi indecis
- bâțâi - a clătina, a (se) fâțâi
Dex clătina
- clătiná 1 A mișca. 2-3 A (se) mișca puțin, lin într-o parte și într-alta. 4-5 A ~ capul (sau cu capul, din cap, rar din barbă) A da din cap (sau barbă) de mirare, îndoială 6 A se ~ (ca) dinții (babei) A fi aproape de sfârșitul vieții. 7 A șovăi (în mișcare, în mers). 8 A se împletici (de slăbiciune, beție ). 9 A scutura tare. 10 A face să șovăie. 11 A fi într-o situație nesigură (sau critică).
- CLĂTINÁ, clátin, I. 1. , și A (se) mișca (puțin, lin) într-o parte și într-alta; a (se) legăna; a (se) agita (ușor). ◊ A clătina capul (sau, , din cap) = a-și mișca capul într-o parte și în alta în semn de mirare, de îndoială, de descurajare etc. 2. A șovăi în mers, în mișcare; a se împletici (din cauza slăbiciunii, a beției etc.). ♦ A fi într-o situație critică, nesigură. 3. și A (se) mișca din loc; a (se) urni, a (se) clinti, a (se) clăti. – Din clăti.
- CLĂTINÁ, clátin, I. 1. , și A (se) mișca (puțin, lin) într-o parte și în alta; a (se) legăna; a (se) agita (usor). ◊ A clătina capul (sau, , din cap) = a-și mișca capul într-o parte și în alta în semn de mirare, de îndoială, de descurajare etc. 2. A șovăi în mers, în mișcare; a se împletici (din cauza slăbiciunii, a beției etc.). ♦ A fi într-o situație critică, nesigură. 3. și A (se) mișca din loc; a (se) urni, a (se) clinti, a (se) clăti. – Din clăti.