Sinonime clădire

Cuvântul „clădire” are următoarele sinonime:

Sinonime Apropiate

• construcție - clădire, edificiu, casă, imobil, zidire, alcătuire, structură, formație
• casap - măcelar casă1, locuință, domiciliu, cămin, adăpost, clădire, imobil, construcție, zidire
• zidire - construcție, clădire, edificiu, creație, creatură, făptură
• bina - construcție, edificiu, eșafodaj
• bloc - stei, bolovan, imobil, construcție (cu etaje), alianță, grup, coaliție, grupare
• percepe - a simți, a sesiza, a înțelege, a observa, a distinge, a remarca, a încasa, a strânge, a aduna (impozite)
• pironi - a fixa, a înțepeni, a țintui, a prinde, a imobiliza, a încremeni, a aținti, a concentra (atenția)
• speluncă - tavernă, bombă, local, (rău famat)
• spital - clinică, sanatoriu, casă de sănătate, lazaret
• stătător - imobil, stabil, invariabil, constant, stagnant
• sticlos - lucios, vitros, sclipitor, încremenit, fix, imobil
• vatră - cămin, cuptor, sobă, casă, locuință, așezământ, țară, patrie
• zăcea - a boli, a fi imobilizat, a fi închis, a fi ascuns, izolat
• familie - cămin, casă, menaj, neam, rudă, descendență, spiță, viță, stirpe
• fix - nemișcat, neclintit, stabil, înțepenit, imobil, precis, exact

Dex clădire

• clădire 1 Construire. 2 Construcție. 3 Corp de construcție.
• CLĂDÍRE, clădiri, 1. Acțiunea de a clădi. 2. Construcție la suprafață, constituită din fundație, pereți, acoperiș etc., cu încăperi care servesc la adăpostirea oamenilor, animalelor, materialelor etc. – clădi.
• CLĂDÍRE, clădiri, 1. Acțiunea de a clădi. 2. Construcție înălțată la suprafața pământului și care servește la adăpostirea unor oameni, unor animale, unor obiecte și instalații etc. – clădi.
• CLĂDÍRE, clădiri, 1. Acțiunea de a clădi. Plantele furajere să fie cosite la timp, iar uscarea și clădirea lor să se facă în bune condiții. REZ. HOT. I 237. 2. (Concretizat) Construcție, edificiu. Gospodarii... n-au cînd se abate pe la acea clădire de scînduri vechi. SADOVEANU, N. F. 40. În toată clădirea nu se aud decît glasurile oamenilor care părăsesc lucrul. SAHIA, N. 36. Clădirea însăși, cu etaj, arătoasă și înzorzonată, oprea atenția trecătorilor mai ales prin scara de marmoră roșie, apărată sus de o uriașă scoică de sticlă lucitoare. REBREANU, R. I 18. ◊ Ca să dărîmăm clădirea Ce-o zidește un fățarnic pe-un atît de-adînc temei, E de-ajuns să se-nțeleagă două inimi de femei. DAVILA, V. V. 88.
• CLĂDÍRE ~i f. 1) v. A CLĂDI. 2) Construcție destinată pentru adăpostirea oamenilor, a animalelor sau a bunurilor materiale. /v. a clădi
• clădire f. 1. construcțiune, edificiu; 2. fig. clădiri de visuri nalte AL.
• clădíre f. Acțiunea de a clădi. Edificiŭ, construcțiune.

Sinonimul cuvântului clădire

Testează-te!