Sinonime colier

Cuvântul „colier” are următoarele sinonime:

Sinonime Apropiate

• șirag - rând, șir, lanț, fir, salbă, colan, colier
• colan - salbă, colier, șirag, cingătoare, brâu, cordon
• colică - spasm, colan, șirag
• șir - rând, șirag, coloană, înșiruire, aliniere, fir, lanț, succesiune
• sireap - neîmblânzit, focos, sălbatic, vijelios
• coadă - cosiță, plete, codiță, peduncul, mâner, toartă, pulpană, trenă, șir
• părăsit - abandonat, lăsat, ruinat, dărăpănat, pustiu, nepopulat, nelocuit, sălbatic
• penitență - pocăință, ispășire, căință, pedeapsă, canon, osândă
• perfecțiune - desăvârșire, absolut, impecabilitate
• potou - țintă, sosire
• poveste - narațiune, basm, istorisire, povestire, născocire, scornitură, minciună, brașoave, pățanie
• povestire - istorisire, narațiune, poveste, expunere, relatare, basm
• progres - propășire, dezvoltare, înaintare, creștere, mers-înainte
• răsuflătoare - aerisire, deschidere, gaură
• răutate - neomenie, violență, brutalitate, cruzime, sălbăticie, maliție, venin, cinism, sarcasm

Dex colier

• coliér 1 Podoabă care se poartă în jurul gâtului. 2 Brâu, cerc. 3 Lanț de aur de care atârnă o decorație înaltă colan. 4 Element de legătură de formă rotundă, folosit pentru prinderea laolaltă a unor piese.
• COLIÉR, coliere, 1. Șirag, salbă, colan de mărgele, de pietre scumpe etc. care se poartă în jurul gâtului. ♦ Cerc, brâu. 2. Element de legătură, de obicei metalic, de forma unui inel sau a unei brățări, folosit pentru prinderea laolaltă a unor piese. – Din collier.
• COLIÉR, coliere, Șirag, salbă, colan de mărgăritare, de pietre scumpe etc. Ana își pipăi colierul de la gît și privi în vid. C. PETRESCU, C. V. 226. ◊ Brîu, cerc. Se aprindea colierul luminilor de-a lungul zidurilor sure. C. PETRESCU, S. 6. – Pronunțat: -li-er.
• COLIÉR 1. Șirag, colan de mărgăritare, de pietre prețioase etc., care se poartă la gât. 2. Bandă metalică circulară care fixează un suport, o conductă etc. 3. Brâu, cerc. .
• COLIÉR 1. șirag, colan de mărgăritare, de pietre prețioase etc. care se poartă la gât. 2. bandă metalică circulară care fixează un suport, o conductă etc. 3. brâu, cerc. (< fr. collier)
• COLIÉR ~e n. 1) Podoabă (de mărgele, de pietre scumpe etc.) purtată în jurul gâtului; salbă; colan. 2) Cingătoare împodobită purtată de femei; colan. /<fr. collier
• colier n. 1. podoabă de gât: coliere de diamante; 2. lanț de aur ce-l poartă cavalerii unor ordine.

Sinonimul cuvântului colier

Testează-te!