Dicționar de sinonime
Sinonime condei
Cuvântul „condei” are următoarele sinonime:
condei ( substantiv )
- creion, toc, pix
- talent, limbaj, expresivitate
Alte sinonime:
- cuțit
- limbă
- stil
- plumb
- scris
- scriitură
- slovă
- plaivaz
- ceruză
- îndemânare la scris
Sinonime Apropiate
- creion - condei, plaivaz, pix
- limbă - limbaj, vorbire, grai, exprimare, vorbă, știre, veste, informație, relație
- schița - a trasa, a creiona, a contura, a concepe, a imagina, a plănui
- fonetism - rostire, pronunțare, pronunție, sunet, sonoritate (limbaj)
- grai - limbaj, vorbire, exprimare, limbă, idiom, dialect, subdialect, glas, voce
- har - dar, talent, măiestrie, inspirație, facultate, disponibilitate
- iscusință - dibăcie, istețime, îndemânare, abilitate, pricepere, talent, meșteșug, artă, ingeniozitate
- înzestrat - dotat, talentat, capabil, destoinic, pregătit, valoros, bun
- măiestrie - artă, meșteșug, iscusință, pricepere, dibăcie, talent, îndemânare mălai, făină de porumb, porumb
- aptitudine - însușire, aplicație, chemare, dar, înclinare, predilecție, talent, vocație, capacitate
- capacitate - forță, tărie, putere, aptitudine, pricepere, capacitate, talent, valoare, calitate
- concizie - concentrare, scurtime, laconism, densitate (în limbaj)
- contura - a profila, a configura, a desena, a delimita, a proiecta, a reliefa, a creiona, a schița, a zugrăvi
- desena - a creiona, a zugrăvi, a schița, a contura, a trasa, a apărea, a ieși în evidență, a se reliefa, a se profila
- aplicare - folosire, punere, în practică, utilizare, întrebuințare, aptitudine, talent, înzestrare, însușire
Dex condei
- condei 1 Unealtă de scris în formă de bețișor, la care se atașează o peniță toc. 2 Mânuitor de ~ Scriitor. 3 Ca din ~ Frumos și ordonat. 4 A trage ~ul A încărca la socoteală. 5 Dintr-un ~ Dintr-o dată. 6 Trăsătură de ~ Mișcare rapidă. 7 Moment. 8 Instrument cu care se scria. 9 Creion pentru înnegrirea sprâncenelor. 10 îndemnare la scris. 11 A avea ~ A avea talent la scris. 12 A o aduce bine din ~ A vorbi (sau a scrie) cu meșteșug. 13 A ieși din încurcătură printr-o întorsătură pricepută a frazei. 14 Par lung, care, împreună cu lopata, formează cârma plutei.
- CONDÉI, condeie, 1. Unealtă de scris în formă de bețișor, la care se adaptează o peniță; toc. ◊ Mânuitor de condei = scriitor (talentat). ◊ Ca din condei = regulat, ordonat, frumos. A trage condeiul = a încărca la socoteală. Dintr-un condei sau dintr-o trăsătură de condei = dintr-odată. ♦ Nume dat unor instrumente cu care se scria. ♦ Creion pentru înnegrirea sprâncenelor. 2. Mod de a scrie bine, îndemânare la scris, talent scriitoricesc. ◊ A avea condei = a scrie ușor (și bine), a avea talent la scris. A o aduce bine din condei = a vorbi sau a scrie cu meșteșug; a ieși din încurcătură printr-o întorsătură pricepută a frazei. 3. Par lung care, împreună cu lopata, formează cârma plutei. – Din kondíli.