Dicționar de sinonime
Sinonime har
Cuvântul „har” are următoarele sinonime:
har ( substantiv )
- dar, talent, măiestrie
- inspirație, facultate, disponibilitate
Alte sinonime:
- milă
- grație
- slavă
- aptitudine
- ajutor
- îndurare
- milostivire
- milostenie
- milcuire
- milosârdie
- miloste
- milostivenie
- milostivnicie
- favoare
- mulțumire
- mulțumită
- aplecare
- aplicație
- atracție
- chemare
- înclinare
- înclinație
- înzestrare
- pornire
- predilecție
- predispoziție
- preferință
- vocație
- propensiune
- tragere
- aplecăciune
- plecare
- calitate
- însușire
- dispoziție
- hâr
hâr ( interjecție )
- mâr
Sinonime Apropiate
- talent - har, vocație, înzestrare, chemare, dar, dotare, iscusință, îndemânare, dibăcie
- măiestrie - artă, meșteșug, iscusință, pricepere, dibăcie, talent, îndemânare mălai, făină de porumb, porumb
- aptitudine - însușire, aplicație, chemare, dar, înclinare, predilecție, talent, vocație, capacitate
- pagubă - pierdere, stricăciune, daună, lipsă, distrugere, vătămare, prejudiciu
- paiață - măscărici, saltimbanc, clovn, bufon, comediant, caraghios, manechin, marionetă, fantoșă
- păpușă - manechin, marionetă, fantoșă, crisalidă, nimfă, pupă
- pipernicit - pirpiriu, mărunt, nedezvoltat
- percepe - a simți, a sesiza, a înțelege, a observa, a distinge, a remarca, a încasa, a strânge, a aduna (impozite)
- periferic - marginal, izolat, secundar
- periferie - mahala, suburbie, margine, cartier, circumferință, cerc
- limbă - limbaj, vorbire, grai, exprimare, vorbă, știre, veste, informație, relație
- pirpiriu - mic, pipernicit, mărunt, slăbuț, sfrijit
- pișa - a zdrobi, a mărunți, a sfărma, a bătători, a bătuci, a sâcâi, a plictisi, a cicăli, a agasa
- amăreală - amărăciune
- povață - sfat, îndrumare, recomandare, îndemn
Dex har
- har1 , , hart1
- har2 1 Însușire care face pe cineva vrednic de admirație. 2 Grație divină acordată omului. 3 ~ Domnului! Mulțumită lui Dumnezeu. 4 Putere sacramentală a preoților de a oficia actele de cult. 5 Bunăvoință acordată cuiva din îndurare. 6 A afla ~ înaintea cuiva A obține bunăvoința cuiva. 7 Milă. 8 Dar. 9 A da în ~ A dărui. 10 A lua în ~ numele Domnului A comite o blasfemie. 11 În ~ Domnului Fără motiv. 12 Rost. 13 A ști ~ul unui lucru A se pricepe la ceva.
- HAR, (2) haruri, 1. (În religia creștină) Grație divină acordată omului. ◊ (Cu sensul religios atenuat sau pierdut) Har Domnului! exclamație prin care cineva își exprimă satisfacția pentru reușita unui lucru; slavă Domnului! ♦ Puterea sacramentală a preoților de a oficia actele de cult. 2. Calitate, însușire, dispoziție naturală care face pe cineva sau ceva vrednic de admirație; talent, vocație. 3. Răsplată acordată cuiva ca un semn de bunăvoință, ca o favoare deosebită. – Din chari.
- HAR, haruri, 1. (În religia creștină) Dar2, ajutor spiritual, grație divină acordată omului. ◊ (Cu sensul religios atenuat sau pierdut) Har Domnului! exclamație prin care cineva își exprimă satisfacția pentru reușita unui lucru; slavă Domnului! ♦ Puterea sacramentală a preoților de a oficia actele de cult. 2. Calitate, însușire, dispoziție naturală care face pe cineva vrednic de admirație; talent, vocație, dar2. 3. Dar2 sau răsplată acordată cuiva ca un semn de bunăvoință, ca o favoare deosebită. – Din chari.
Sinonimul cuvântului har