Dicționar de sinonime

Sinonime contina

Cuvântul „contina” are următoarele sinonime:

contina ( verb )
  • a conteni
  • a înceta


Sinonime Apropiate

  • părăsi - a lăsa, a abandona, a evacua, a pleca, a înceta, a întrerupe, a renunța, a neglija, a conteni
  • totdeauna - mereu, necontenit, pururea, neîncetat, veșnic, oricând
  • încontinuu - întruna, continuu, mereu, necontenit, necurmat, neîncetat, permanent, pururi, veșnic
  • înceta - a conteni, a se opri, a sista, a suspenda, a întrerupe, a curma, a termina, a sfârși, a dispărea
  • întotdeauna - mereu, continuu, necontenit, întruna, neîncetat, permanent, totdeauna, pururi, veșnic
  • întruna - mereu, continuu, necontenit, necurmat, neîncetat, permanent, pururi, permanent, veșnic
  • întrerupe - a opri, a curma, a suspenda, a conteni, a sista, a tăia, a înceta
  • conteni - a înceta, a se curma, a întrerupe, a opri, a termina
  • continuu - necurmat, neîntrerupt, neîncetat, necontenit, mereu, susținut, perpetuu, întruna
  • necontenit - continuu, neîncetat, neîntrerupt, necurmat, permanent, veșnic, întruna, neostoit, nepregetat
  • sfârși - a termina, a încheia, a isprăvi, a pune capăt, a înceta, a fini, a muri, a deceda, a dispera
  • împământeni - a naturaliza, a indigena, a încetățeni, a adapta, a aclimatiza, a transplanta
  • mereu - continuu, necontenit, întruna, necurmat, permanent, pururi, veșnic, neobosit, încontinuu
  • neobosit - activ, harnic, laborios, silitor, neostenit, perseverent, stăruitor, neîntrerupt, necontenit
  • oprire - încetare, curmare, pauză, stopare, blocare, staționare, stație, haltă, popas

Dex contina

  • contina A înceta.
  • conțínă concină2
  • conțíne 1 ( un recipient) A fi umplut total sau parțial cu... 2 A avea în interior a cuprinde. 3 (; cărți, scrisori) A fi alcătuit din... 4-5 A (se) stăpâni.
  • CONȚÍNE, 3 conțíne, III. 1. (Despre un recipient) A fi umplut (total sau parțial) cu...; a cuprinde, a avea în interior... 2. (Despre cărți, texte) A fi alcătuit din..., a avea în sine. – Din contenir, continere (după ține).
  • CONȚÍNE, conțín, III. 1. (Despre un recipient) A fi umplut (total sau parțial) cu...; a cuprinde, a închide în sine. Butoiul conține vin. 2. (Despre o publicație, o scriere) A cuprinde, a fi. alcătuit din..., a avea în sine. Volumul conține nuvele și schițe. Scrisoarea conține multe noutăți.
  • CONȚÍNE III. 1. A fi umplut cu; a avea un anumit conținut, cuprins; a cuprinde. 2. (Despre cărți, texte) A fi alcătuit din. .
  • CONȚÍNE tr. 1. (despre un recipient) a fi umplut cu... 2. (despre cărți, texte) a fi alcătuit din. (< lat. continere, după fr. contenir)
  • A CONȚÍNE conțín tranz. 1) (despre recipiente) A avea în interior. 2) (despre texte, cărți etc.) A include în sine; a cuprinde; a comporta; a întruni; a însuma; a îngloba. /<fr. contenir, lat. continere
  • conțină f. V. concină: am jucat conțina cu niște papugii CAR.
  • conține v. 1. a avea o capacitate, o întindere oarecare: această butie conține 200 litri; 2. fig. a reține, a înfrâna: a conține gloata, furia. .


Sinonimul cuvântului contina

Sinonimul cuvântului contina


Testează-te!