Dicționar de sinonime
Sinonime încontinuu
Cuvântul „încontinuu” are următoarele sinonime:
încontinuu ( adverb )
- întruna, continuu, mereu, necontenit, necurmat, neîncetat, permanent, pururi, veșnic
- neobosit, neostenit, fără răgaz
Alte sinonime:
- totdeauna
- neîntrerupt
- nepristan
- hojma
- necunten
- neapărat
- nelipsit
- întotdeauna
- fără încetare
- fără întrerupere
- perpetuu
- tot timpul
- incontinuu
Sinonime Apropiate
- mereu - continuu, necontenit, întruna, necurmat, permanent, pururi, veșnic, neobosit, încontinuu
- întruna - mereu, continuu, necontenit, necurmat, neîncetat, permanent, pururi, permanent, veșnic
- întotdeauna - mereu, continuu, necontenit, întruna, neîncetat, permanent, totdeauna, pururi, veșnic
- necontenit - continuu, neîncetat, neîntrerupt, necurmat, permanent, veșnic, întruna, neostoit, nepregetat
- veșnic - etern, nemuritor, nesfârșit, perpetuu, sempitern, mereu, încontinuu, întruna, pururi
- continuu - necurmat, neîntrerupt, neîncetat, necontenit, mereu, susținut, perpetuu, întruna
- totdeauna - mereu, necontenit, pururea, neîncetat, veșnic, oricând
- neobosit - activ, harnic, laborios, silitor, neostenit, perseverent, stăruitor, neîntrerupt, necontenit
- neistovit - neobosit, infatigabil, inepuizabil, interminabil, nesfârșit, continuu, infinit
- neostenit - neobosit, harnic
- neostoit - neostenit, neobosit
- sporadic - intermitent, discontinuu, disparat, întâmplător, răzleț
- tot - întreg, total, complet, fiecare, oricare, în ansamblu, încă, iar, mereu
- veac - secol, durată (mare), veșnicie, viață, trai, existență
- vecie - eternitate, veșnicie
Dex încontinuu
- încontinuu Fără încetare întruna, mereu.
- ÎNCONTÍNUU Mereu, întruna, fără încetare. – În + continuu.
- ÎNCONTÍNUU adv. Fără întrerupere; tot timpul; întruna; mereu. /în + continuu
- continuu, ~uă 1 Care are loc fără întrerupere. 2 Care se prelungește fără pauză. 3 Curent ~ Curent electric care are un singur sens. 4 Funcție ~uă Funcție care, la o variație mică a variabilelor sale, prezintă o variație foarte mică. 5 Proporție ~uă Proporție ai cărei interni sunt egali între ei. 6 Bas ~ Bas care se aude neîntrerupt în timpul unei bucăți muzicale. 7 (Șîlav În ~) Neîncetat. 8-9 , (; consoane) Constrictiv (1).
- incontinuu încontinuu
- INCONTÍNUU încontinuu.
- *1) contínuŭ, -ă adj. (lat. continuus, d. con-tinere, a ține, a conține). În șir, neîntrerupt: ploĭ continue. Gram. Spirant. Adv. Mereŭ: ploŭă continuŭ. – Fals inc-.
- Încontinuu = continuu, întruna, mereu, perpetuu, necontenit, neîntrerupt, neîncetat, permanent
- ÎNCONTÍNUU adv. 1. v. continuu. 2. totdeauna.
- ÎNCONTINUU 1. continuu, întruna, mereu, necontenit, necurmat, neîncetat, neîntrerupt, neobosit, neostenit, permanent, pururi, veșnic, ( și ) nepristan, hojma, necunten, neapărat, nelipsit. (Se mișcă ~.) 2. continuu, întotdeauna, întruna, mereu, necontenit, neîncetat, permanent, pururi, totdeauna, veșnic, necurmat. (Eram ~ împreună.)