Dicționar de sinonime
Sinonime corabie
Cuvântul „corabie” are următoarele sinonime:
corabie ( substantiv )
- navă
- bastiment
- arcă
Alte sinonime:
- velier
- naie
- chivot
- vetrelă
- ghimie
- vapor
- felucă
Sinonime Apropiate
- vapor - navă, corabie, vas, bastiment
- navă - vapor, vas, corabie, bastiment, rachetă
- vas - farfurie, strachină, recipient, oală, ciubăr, găleată, vadră, navă, corabie
- arcă - corabie
- burete - ciupercă, hrib, mănătarcă
- percepe - a simți, a sesiza, a înțelege, a observa, a distinge, a remarca, a încasa, a strânge, a aduna (impozite)
- povară - sarcină, greutate, încărcătură, pondere, chin, trudă, suferință, apăsare
- prestanță - ținută (remarcabilă), afirmare, prestigiu, vază
- pretențios - exigent, sever, minuțios, mofturos dificil, năzuros, afectat, strident, încărcat
- răutate - neomenie, violență, brutalitate, cruzime, sălbăticie, maliție, venin, cinism, sarcasm
- releva - a semnala, a denota, a remarca
- sclipitor - lucitor, scânteietor, scăpărător, deștept, subtil, iscusit, remarcabil
- șfichi - pleasnă, sfârc, înțepătură, ironie, sarcasm
- ștampila - a pecetlui, a sigila, a marca
- stufos - des, bogat, încărcat, greoi
Dex corabie
- corabie 1 Vas mare cu pânze, folosit în trecut pentru transport și acțiuni militare. 2 A i se îneca (cuiva) corăbiile sau a scăpa ~ia pe apă A fi trist, fără chef. 3 De-a ~ia Joc de copii, nedefinit mai îndeaproape. 4 Jucărie care are forma unei corăbii (1). 5 Vas în care mirele adună darurile primite la nuntă. 6 Cizmă largă și urâtă. 7 Matahală. 8 Cal mare și slab.
- CORÁBIE, corăbii, Navă cu pânze, folosită (în trecut) pentru transport și pentru acțiuni militare. ◊ A i se îneca (cuiva) corăbiile = a fi trist, supărat, fără chef. – Din korablĭ.
- CORÁBIE, corăbii, Vas mare cu pânze, folosit (în trecut) pentru transport și pentru acțiuni militare. ◊ A i se îneca (cuiva) corăbiile = a fi trist, supărat, fără chef. – Din korablĩ.
- CORÁBIE, corăbii, Vas mare cu pînze, folosit în trecut pentru transportul pe apă al călătorilor și mărfurilor. Cu pînzele-atîrnate în liniște de vînt, Corabia străbate Departe de pămînt. EMINESCU, O. IV 397. Cum să-ți încredințeze corabie cînd barcă N-ai cîrmuit vrodată... NEGRUZZI, S. II 192. Canaturile ce intră în oraș sînt pline de corăbii, care au într-însele mărfuri. GOLESCU, Î. 108. ◊ Corăbiile cerului... nu întîrzie multă vreme, și deodată întreaga lor flotă, măreață și amenințătoare, întunecă orizontul. BOGZA, C. O. 57. ◊ (Ironic) (Parcă) ți (sau i etc.) s-au înecat corăbiile, se zice despre un om trist, supărat, fără chef. – Pronunțat: -bi-e.