Dicționar de sinonime

Sinonime ștampila

Cuvântul „ștampila” are următoarele sinonime:

ștampila ( verb )
  • a pecetlui
  • a sigila
  • a marca
Alte sinonime:
  • a oblitera
  • a ștemplui
  • ștampilă
ștampilă ( substantiv )
  • sigiliu
  • pecete
  • marcă
  • semn


Sinonime Apropiate

  • marcă - semn, emblemă, insignă, pecete, indiciu, blazon, stemă, însușire, proprietate
  • releva - a semnala, a denota, a remarca
  • remarcabil - admirabil, excelent, deosebit, însemnat, minunat, proeminent, distins, valoros
  • important - însemnat, necesar, indispensabil, remarcabil, deosebit, marcant, ilustru, distins, arogant
  • istoric - vechi, legendar, cronologic, evolutiv, valoros, însemnat, remarcabil, prețios, adevărat
  • înregistra - a înscrie, a consemna, a nota, a inventaria, a catagrafia, a obține, a repurta, a marca
  • înscrie - a înregistra, a consemna, a nota, a înmatricula, a adera, a se asocia, a marca, a puncta, a reuși
  • însemna - a marca, a nota, a înscrie, a grava, a schița, a delimita, a arăta, a indica, a semnifica
  • marcant - important, însemnat, proeminent, remarcabil
  • marca - a însemna, a nota, a înregistra, a înscrie, a circumscrie, a contura, a delimita, a mărgini, a hotărnici
  • însemnat - marcat, notat, înscris, delimitat, important, valoros, prestigios, deosebit, esențial
  • însemn - marcă, semn, insignă, simbol
  • percepe - a simți, a sesiza, a înțelege, a observa, a distinge, a remarca, a încasa, a strânge, a aduna (impozite)
  • prestanță - ținută (remarcabilă), afirmare, prestigiu, vază
  • sclipitor - lucitor, scânteietor, scăpărător, deștept, subtil, iscusit, remarcabil

Dex ștampila

  • ștampila 1 ( documente, mărfuri ) A aplica o ștampilă1 a ștempela (1), a ștemplui. 2 (Rar; ) A stigmatiza.
  • ȘTAMPILÁ, ștampilez, I. A pune, a aplica o ștampilă (2). – Din ștampilă.
  • ȘTAMPILÁ, ștampilez, I. A aplica o ștampilă. – Variantă: stampilá I.
  • ȘTAMPILÁ I. A pune o ștampilă. .
  • ȘTAMPILÁ tr. a aplica o ștampilă. (< fr. estampiller, după it. stampigliare)
  • A ȘTAMPILÁ ~éz tranz. (acte, scrisori, semnături etc.) A autentifica prin aplicarea unei ștampile; a pecetlui. ~ un act. /<fr. estampiller
  • ștampilă2 1 Țoi (pentru rachiu). 2 Cantitatea unei ștampile2 (1).
  • ștampilă1 1 instrument format dintr-o placă (de cauciuc, lemn sau metal), pe care este gravat un semn (constând într-o inscripție sau o emblemă), fixată pe un mâner, cu care se aplică o ștampilă1 (2) sigiliu, pecete, ștempel (1). 2 Semn care se aplică (de către oficialitate) pe un un document pentru a-i da valabilitate, pe mărfuri, pe obiecte sau pe corpul animalelor pentru a certifica proveniența sau apartenența acestora marcă, parafă, sigiliu, biag, pecete, ștempel (2), țil. 3 Trăsătură caracteristică pecete. 4 (; ștambilă) Timbru (poștal). 5 Tatuaj.
  • STAMPILÁ I ștampila.
  • STAMPÍLĂ ștampilă.


Sinonimul cuvântului ștampila

Sinonimul cuvântului ștampila


Testează-te!