Dicționar de sinonime
Sinonime crăpătură
Cuvântul „crăpătură” are următoarele sinonime:
crăpătură ( substantiv )
- spărtură
- plesnitură
- deschizătură
- fisură
Alte sinonime:
- despicătură
- întredeschizătură
- căscătură
- fantă
- ciobitură
- ciocnitură
- spintecătură
- tăietură
- întredeschidere
Sinonime Apropiate
- fisură - crăpătură, spărtură, plesnitură
- spărtură - crăpătură, fisură, ciobitură, gaură, despicătură, ciob, frântură, ruptură, hârb
- breșă - spărtură, gaură, deschizătură
- fantă - crăpătură, deschidere
- frântură - bucată, fragment, crâmpei, porțiune, parte, fărâmă, fractură, spărtură
- hârb - ciob, sfărâmătură, spărtură, țandără, blid, cratiță, strachină, farfurie
- izbitor - frapant, țipător, izbitură, lovitură, lovire, ciocnire, plesnitură
- cavitate - adâncitură, gaură, scobitură, spărtură
- ciob - hârb, țandără, spărtură
- crăpa - a plesni, a pocni, a se sparge, a se fisura, a se despica, a muri, a se stinge
- deschidere - spațiu, perspectivă, despicătură, crăpătură, desfacere, incizie, început, inaugurare
- falie - ruptură, spărtură, despicătură
Dex crăpătură
- crăpătură 1 Deschizătură. 2 Plesnitură. 3 Săpătură. 4 Spațiu îngust, între o ușă, o fereastră (întredeschisă) și tocul respectiv.
- CRĂPĂTÚRĂ, crăpături, 1. Deschizătură; plesnitură; spărtură, fisură. 2. Spațiu îngust, între o ușă, o fereastră etc. (întredeschisă) și tocul respectiv; întredeschidere. – crepatura. modificată
- CRĂPĂTÚRĂ, crăpături, 1. Despicătură, deschizătură, plesnitură prelungită și îngustă pe suprafața sau în masa unui corp solid (care a crăpat); spărtură, fisură. gaură. Vîntul se furișa printre crăpături, printre șindrile, pe hornuri. DUMITRIU, V. L. 55. Era pe o zi senină și soarele lumina cuprinsul întunecat al morii, pătrunzînd prin crăpături în suluri de raze. ANGHEL-IOSIF, C. L. 26. se ascunse într-o crăpătură de grindă de la tavanul casei. ISPIRESCU, L. 221. ♦ Rană ușoară, subțire și îngustă formată prin plesnirea pielii; plesnitură a unui os. 2. (De obicei cu determinări în genitiv) Spațiu îngust, format între o ușă, o poartă, o fereastră etc. puțin deschisă și tocul ei; întredescbidere. Sta îngrămădit în ușa dubei, cu ochii lipiți de crăpătura care-l lega de soare și viața de afară. SAHIA, N. 86. Uitîndu-se pe furiș, pe crăpătura ușii văzu cum din capacul oalei sări o fată. ISPIRESCU, L. 364. Prin crăpătura ușii vine vînt săgetător. PANN, P. V. III 35.
- CRĂPĂTÚRĂ ~i f. 1) Plesnitură îngustă; fisură. 2) Spațiu îngust între o fereastră sau o ușă și tocul ei. /<lat. crepatura