Dicționar de sinonime
Sinonime culpă
Cuvântul „culpă” are următoarele sinonime:
culpă ( substantiv )
- culpabilitate
- vină
- eroare
Alte sinonime:
- abatere
- greșeală
- păcat
- vinovăție
- eres
- prihană
- teahnă
- greș
- ponos
- cusur
- săblaznă
- scandal
- smintă
- sminteală
- rătăcire
- rătăceală
- greșeala mea
Sinonime Apropiate
- culpabilitate - greșeală, abatere, culpă, eroare, păcat, vină, vinovăție
- greșeală - abatere, eroare, culpă, vină, păcat, vinovăție, sminteală, rătăcire, inexactitate
- eroare - greșeală, inexactitate, neadevăr, erezie, culpă, vină, abatere
- abatere - deviere, deplasare, anomalie, excepție, infracțiune, culpă, abuz, neregulă, vină
- gadină - animal, jivină
- groază - spaimă, frică, teroare, înfiorare, oroare, mulțime, duium, potop, puhoi
- inadvertență - greșeală, eroare, scăpare, nepotrivire, neconcordanță
- incorectitudine - eroare, inexactitate, greșeală, neregulă, necinste
- incrimina - a acuza, a învinui, a inculpa, a culpabiliza, a învinovăți
- inexactitate - eroare, neadevăr, falsitate, minciună, greșeală
- împricinat - acuzat, inculpat, învinuit, pârât, incriminat
- lighioană - dihanie, bestie, fiară, sălbăticiune, jivină, animal, dobitoc, creaturi, făptură
- mlaștină - băltoacă, mocirlă, smârc, rovină
- neregularitate - abatere, deviere, eroare, greșeală, ondulație, sinuozitate, accident, iregularitate
- neregulă - dezordine, neorânduială, răvășeală, harababură, debandadă, abatere, eroare, inexactitate, deviere
Dex culpă
- culpă 1 Încălcare intenționată (sau nu) a unei obligațiuni contractuale sau a unei prescripții legale. 2 Greșeală. 3 Vinovăție.
- CÚLPĂ, culpe, Greșeală care constă în îndeplinirea neconformă a unei obligații sau în neîndeplinirea ei; greșeală care constă în săvârșirea unui fapt păgubitor sau pedepsit de lege. ♦ Greșeală, vină, vinovăție. – Din culpa.
- CÚLPĂ, culpe, Călcare a unei prescripții legale; delict. Greșeală, vină, vinovăție. Evantia, sub culpa-i închipuită, simțea o dorință de sacrificiu. BART, 162. În tonul ei era parcă conștiința unei culpe. IBRĂILEANU, A. 196.
- CÚLPĂ Greșeală constând în neîndeplinirea unei obligații, în săvârșirea unui fapt pedepsit de lege; vină. .
- CÚLPĂ greșeală constând în neîndeplinirea unei obligații, în săvârșirea unei fapte pedepsite de lege; vină, vinovăție. (< lat. culpa, fr. coulpe)
- CÚLPĂ ~e f. jur. Vină constând din săvârșirea unei fapte ilicite cu consecințe păgubitoare. /<lat. culpa
- culpă f. vină, greșală.
- *cúlpă f., pl. e (lat. culpa). Vină, greșeală.
- CÚLPĂ s. v. vină.
- CULPĂ abatere, culpabilitate, eroare, greșeală, păcat, vină, vinovăție, eres, (rar) prihană, ( și ) teahnă, greș, (, și ) ponos, cusur, săblaznă, scandal, smintă, sminteală, rătăcire, rătăceală. (O ~ de mică importanță.)